Uniunea Europeană impune sancțiuni împotriva mai multor oficiali militari și civili din Rwanda. Aproape imediat Kigali a anunțar ruperea relațiilor diplomatice cu Belgia
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/03/csm_CEO_KAMANZI_AT_THE_GENERAL_ASSEMBY_OF_RMA_c097ed41e5-630x420.jpg)
Kigali a anunţat aproape simultan ruperea relaţiilor sale diplomatice cu Belgia, acuzând fosta putere colonială că „a luat partea” Kinshasei „cu mult înainte şi în timpul conflictului în derulare” din RDC.
Sancţiunile adoptate luni de UE, mai ales la presiunile Belgiei, împotriva unor personalităţi din Rwanda prevăd interdicţia de a călători în UE, precum şi îngheţarea activelor din blocul comunitar. Ele vizează în special trei ofiţeri superiori ai Armatei rwandeze şi pe directorul general al Oficiului pentru Mine, Petrol şi Gaze din Rwanda (RMB), Francis Kamenzi (foto), precum şi patru responsabili congolezi ai mişcării M23, inclusiv liderul său Bertrand Bisimwa.
Aproape simultan luni, Rwanda a anunţat ruperea relaţiilor sale diplomatice cu Belgia, punctul culminant al deteriorării legăturilor dintre cele două ţări.
„Guvernul Rwandei a notificat astăzi Guvernul Belgiei cu privire la decizia sa de a rupe relaţiile diplomatice, cu efect imediat”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe din Rwanda într-un comunicat, decizie legată, potrivit Kigali, de „încercările jalnice” ale Bruxellesului de a-şi „menţine iluziile neocoloniale”.
Kigali, care a anunţat deja în februarie suspendarea programelor belgiene de ajutor pentru dezvoltare pe teritoriul ţării, cere ca toţi diplomaţii belgieni prezenţi în Rwanda să plece în termen de 48 de ore.
Belgia a „regretat” decizia „disproporţionată” a Rwandei de a rupe relaţiile diplomatice şi-i va declara, la rândul său, pe diplomaţii rwandezi staţionaţi pe teritoriul său persona non grata, a reacţionat şeful diplomaţiei belgiene Maxime Prevot.
Belgia, fostă putere colonială atât în RDC (fostul Zair), cât şi în Rwanda, a fost una din ţările cele mai critice ţări la adresa Kigali, de când rebeliunea M23, susţinută de Guvernul ruandez, a lansat o ofensivă în estul RDC, în decembrie.
M23 (Mişcarea 23 Martie) este o grupare insurgentă ruandeză condusă de etnici tutsi care au pătruns în R. D. Congo după genocidul care a avut loc în Rwanda în urmă cu 30 de ani, când extremiştii din etnia hutu au ucis în masă etnici tutsi şi hutu moderaţi, fiind ulterior înlăturaţi de forţele tutsi conduse de actualul preşedinte ruandez Paul Kagame.
Anunţarea sancţiunilor UE şi a ruperii relaţiilor diplomatice între Rwanda şi Belgia vine cu o zi înainte de discuţiile de pace programate să aibă loc în Angola între rebelii M23 şi Guvernul congolez.
O alianţă rebelă ce include M23 a confirmat că va trimite o delegaţie de cinci membri la discuţiile de marţi de la Luanda, care ar putea marca primele negocieri directe ale M23 cu Guvernul congolez.
Duminică, biroul preşedintelui RDC, Felix Tshisekedi, a declarat că Kinshasa va trimite reprezentanţi la Luanda, în pofida vechiului angajamentul al Guvernului de a nu negocia cu gruparea.
Presiunea a crescut asupra lui Tshisekedi de a negocia cu M23 după o serie de eşecuri pe câmpul de luptă, din ianuarie. Rebelii au ocupat cele mai mari două oraşe din estul ţării şi mai multe localităţi mai mici.
Luptele au ucis cel puţin 7.000 de oameni doar în acest an, potrivit Guvernului congolez, iar sute de mii de persoane au fost strămutate.
Sursa foto: Rmb.gov.rw