Inaugurată la 10 octombrie 1858, Școala de fete Sfânta Maria a funcționat sub patronajul Bisericii Catolice până în anul 1948, când a fost confiscată de regimul comunist și transformată în Institutul Maxim Gorki. Ulterior, clădirea a devenit sediu al Facultății de Limbi și Literaturi Străine. Retrocedată proprietarilor ei istorici, Congregatia Jesu, imobilul urma să fie eliberat de universitate în următorii patru ani și jumătate.
Povestea clădirii din Pitar Moş nr. 7-13
Invitate în 1852 de Principele Barbu Știrbei să înființeze o școală de fete, măicuțele catolice de la mănăstirea principală Nymphenburg de lângă München au cumpărat terenul de la contele Carol Rosetti și au înființat Şcoala Sfânta Maria în anul 1858. Devenită cea mai bună școală de fete din București, Şcoala Sfânta Maria a pregătit elita intelectuală feminină a Bucureștiului și a României până în 1948, alături de Şcoala Azilului Elena Doamna pentru fete orfane, patronată de Ana și Carol Davila.
Foarte apropiată de Școala Sfânta Maria, familia regală a României a căutat sprijin între zidurile clădirii din Pitar Moș. Regii Carol I și Ferdinand I, catolici prin naștere, s-au rugat adesea în capela școlii. În contextul complicat al celui de-al Doilea Război Mondial, școala le-a primit ca eleve pe fiicele principesei Ileana.
După preluarea puterii de către comuniști și confiscarea imobilului, 210 dintre profesoarele catolice s-au refugiat în 1948 la Roma, iar alte zeci au rămas în România la proprietatea din Popești Leordeni.
Clădirea administrată în ultimele șase decenii de Universitatea din București și intrată miercuri, 8 decembrie, definitiv în posesia UB este – prin suprafață și volum – a patra dintre cele peste 30 de imobile din patrimoniul universității, după Palatul Universității din București, clădirea din Complexul Panduri a fostului Azil Elena Doamna și Palatul Facultății de Drept.
Prin această achiziție, Universitatea din București își rezolvă, pe de-o parte, o problemă funcțională majoră și, pe de altă parte, o problemă istorică, juridică și morală. Păstrând clădirea, care are zeci de săli de clasă, cabinete, birouri, biblioteci, o sală de sport, asigurăm continuitatea în spațiile de învățământ pentru FLLS, cea mai mare facultate de limbi străine din România și cea mai mare din UB ca număr de cadre didactice și de programe de studii. Gazdă pentru aproape 4.000 de studenți și 200 de cadre didactice și cercetători, facultatea are la licență și masterat aproximativ 150 de formațiuni de studii. Prin achiziția legală a clădirii deja retrocedată de instanță proprietarului istoric deposedat abuziv de regimul comunist, UB face o dreptate istorică acestei congregații care a avut și are o contribuție majoră la educația copiilor și în special a fetelor din întreaga Europă și păstrează pentru clădire destinația inițială, cea de educație de elită”, spune prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București.