Universitatea Spiru Haret, cercetată în dosarul fraudării examenelor, are venituri de peste şase ori mai mici decât în 2008 şi pierderi

Universitatea Spiru Haret (USH) este cercetată de procurorii DIICOT într-un dosar referitor la fraudarea examenelor de an, a celor de licenţă şi de master.

Procurorii DIICOT vorbesc despre constituirea unui grup infracţional organizat pe care l-au destructurat la USH, format din prorector, unii dintre secretarii facultăţilor, unii dintre profesorii universităţii, cercetat pentru o listă lungă de infracţiuni: de la luare şi dare de mită, la divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi fals intelectual.

DIICOT spune că aceste activităţi infracţionale sunt derulate în cadrul universităţii cel puţin din anul 2012 încoace şi că unii dintre absolvenţi nici măcar nu au participat vreodată la cursuri şi nici la susţinerea examenelor.

Iată, pe larg, ce ştim deocamdată despre dosarul fraudării examenelor la Universitatea Spiru Haret:

La data de 18 decembrie 2019, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au efectuat 76 de percheziţii în Bucureşti şi în ţară, la o universitate privată, într-o cauză care vizează destructurarea unui grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea unei liste lungi de infracţiuni: trafic de influenţă, în formă continuată, luare de mită, dare de mită, complicitate la dare de mită, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice, instigare la însuşirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creaţie intelectuală proprie, abuz în serviciu, participaţie improprie la abuz in serviciu, fals intelectual, participaţie improprie la fals intelectual, instigare la fals intelectual, instigare la abuz în serviciu, cumpărare de influenţă şi complicitate la cumpărare de influenţă.

Potrivit surselor judiciare ale Agerpres, instituţia vizată este Universitatea Spiru Haret.

„În fapt, s-a constatat că, pe parcursul anului universitar 2018-2019, unul dintre prorectorii instituţiei de învățământ, împreună cu secretari ai unor facultăţi din cadrul universităţii, angajaţi care aveau acces la grilele de examen, precum şi alte cadre din conducerea universităţii, inclusiv cadre didactice direct implicate în evaluarea finală a studenţilor, au constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de corupție, infracţiuni de serviciu, falsuri intelectuale, uz de fals, divulgarea de informații nepublice, însuşirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei unui alt autor şi prezentarea ei ca o creație intelectuală proprie.
Prin această activitate infracţională vastă, membrii grupării infracţionale au urmărit facilitarea promovării frauduloase de către foarte mulţi studenţi/masteranzi, atât a examenelor universitare anuale sau/şi a examenelor restante, cât şi fraudarea sesiunilor de licenţă si master, organizate pe parcursul anului universitar 2018-2019″, se arată în comunicatul DIICOT.

Examene fraudate din anul 2012 încoace. Unii dintre licenţiaţii universităţii nu a participat niciodată nici la cursuri, nici la examene – DIICOT.

Pe parcursul anchetei au rezultat date de natură să ateste faptul că astfel de activităţi infracţionale sunt derulate în cadrul universităţii de foarte mulţi ani (cel puţin din anul 2012) şi au privit nu numai fraudarea unor sesiuni de licenţă, ci şi a examenelor obişnuite, aferente anilor universitari, existând situaţii când studenţii, viitori licenţiaţi, nici măcar nu au trecut vreodată pe la cursuri şi nu au participat la susţinerea examenelor la materiile şi disciplinele respectivelor facultăţi, spun, în comunicat, procurorii DIICOT.

Cum s-au fraudat examenele de licenţă la USH: candidaţii primeau lucrările de licenţă de la prorector, pe email, şi grilele cu răspunsurile înainte de examen – DIICOT.

„Prorectorul instituţiei de învățământ superior coordona în mod direct activitățile infracţionale. Secretarii, persoane de încredere ale prorectorului, răspundeau şi erau implicaţi, de regulă, după caz, în facilitarea obţinerii grilelor cu întrebările și răspunsurile de la examen, traficarea influenței pe lângă anumiți profesori pentru promovarea frauduloasă a examenelor restante/credite, facilitarea obținerii de lucrări de licență deja întocmite etc.
În continuare, grilele cu întrebări/răspunsuri, precum şi lucrările de licență/master ajungeau în posesia prorectorului, care mai departe, contrar legii si atribuțiilor prevăzute de normele aplicabile, în schimbul unor foloase materiale, le furniza persoanelor interesate (studenți/persoane intermediare), în scopul utilizării şi promovării frauduloase a examenelor (de an/sesiune de licență).

Astfel, s-a constatat că, pentru fraudarea efectivă a primei probe, proba scrisă a examenului de licență, fie grilele cu răspunsurile la întrebări ajungeau în posesia candidaților (care le învăţau sau le salvau în telefon şi, ulterior, în timpul examenului, accesau datele de care aveau nevoie, fără să fie împiedicați de supraveghetori, ci dimpotrivă fiind aşezaţi în anumite locuri prestabilite pentru a putea acţiona fără probleme), fie candidaţii erau direct ajutaţi în timpul examenului scris de către anumiți supraveghetori, în completarea răspunsurilor la testul scris de licenţă.

În ceea ce priveşte proba a doua, orală, de susţinere a examenului de licență/master, prorectorul era, de regulă, cel care după obținerea lucrării de licență, o trimitea mai departe studentului prin intermediul poştei electronice, cu foarte puţin timp (doar câteva zile) înainte de susținerea şi prezentarea efectivă a lucrării, studentul neavând practic posibilitatea să citească şi să înveţe conținutul lucrării, aceasta nefiind rezultatul efortului de cercetare personal. Mai departe, prorectorul se ocupa în majoritatea cazurilor de întocmirea şi copertarea exemplarului original destinat facultății, pe care în perioada imediat premergătoare sesiunii de licență îl preda direct sau indirect cadrului didactic, respectiv profesorului în a cărui coordonare ar fi trebuit să fie lucrarea studentului în cauză, se arată în comunicatul DIICOT.

Şase persoane au fost reţinute în acest dosar, urmând să fie prezentate instanţei cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, a informat DIICOT pe 19 decembrie, potrivit Agerpres.

Universitatea Spiru Haret (USH) urcă pe locul al doilea în topul universităţilor private care au rulat cele mai mari afaceri în anul 2018, reiese dintr-o analiză făcută de ECONOMICA.NET.  

Universitatea Spiru Haret a încheiat anul 2018 cu venituri totale de aproape 60 de milioane de lei, cu 44% mai mari decât în 2017. Universitatea continuă să meargă în pierdere în 2018, dar e mai mică decât în anii 2015 – 2017, aşa cum puteţi vedea, in extenso, în tabelul de mai jos. Pierderea Universităţii Spiru Haret a coborât la circa 14 milioane de lei în 2018, de la peste 23 de milioane de lei în 2017, arată bilanţurile USH, obţinute şi comparate de Economica.

Universitatea Spiru Haret este una dintre cele trei universităţi private care au rulat, în 2018, afaceri de peste 10 milioane de euro, potrivit analizei publicate de Economica la acest link.

• Vă amintim că Universitatea Titu Maiorescu este pentru al treilea an consecutiv instituţia privată de învăţământ superior cu cele mai mari venituri din ţara noastră, potrivit statisticilor anuale realizate de Economica.

Mărirea şi decăderea unui colos: de la marjă de profit de aproape 48% în anul 2008, Universitatea Spiru Haret a ajuns 10 ani mai târziu la pierderi de 14 milioane de lei şi la venituri de peste şase ori mai mici decât în 2008, reiese din analizele făcute anual de ECONOMICA.NET despre dinamica afacerilor celor mai mari universităţi private din ţara noastră.

Sursă date: analiză ECONOMICA.NET pe baza datelor obţinute de la Ministerul de Finanţe. 

Lista analizelor realizate de Economica despre dinamica afacerilor universităţilor private din ţara noastră în perioada 2008 – 2018 o găsiţi mai jos:

Universitatea Titu Maiorescu, singura din România cu venituri şi marjă de profit mai mari decât în 2008. Topul universităţilor private 

Topul universităţilor private cu cele mai mai venituri din România: doar una are afaceri de peste 10 milioane de euro

Mărirea şi decăderea universităţilor private: sunt în al şaselea an de declin

ANALIZĂ: Jumătate dintre universităţile private funcţionează la cota de avarie. Două sunt mai profitabile decât în 2009  

ANALIZĂ: Afacerile marilor universităţi private acreditate s-au prăbuşit 

Afacerile celor mai multe universităţi private continuă să scadă spectaculos în 2013