UNJR: Majoritatea instanţelor au decis să amâne protestele

‘Instanţele din ţară au început să voteze în adunările generale, începând cu data de 5 septembrie, ‘Memorandumul privind justiţia’, în care expun problemele din sistemul judiciar şi solicită implementarea unui set de măsuri care să conducă la o ‘justiţie eficientă, modernă şi de calitate’. Memorandumul a fost adoptat până pe data de 13 septembrie de aproape 60 de instanţe şi peste 20 de parchete. În cadrul acestor adunări generale, unele instanţe au decis să adopte şi alte forme de protest, cum ar fi amânarea cauzelor care nu sunt urgenţe sau protest cu banderole, însă majoritatea au decis prorogarea adoptării unor forme similare de protest în funcţie de răspunsul oferit de celelalte puteri, în special de Guvern, la solicitările magistraţilor”, se arată într-un comunicat al UNJR.

UNJR mai anunţă că o parte dintre instanţe au votat expres pentru demisia ministrului Justiţiei, Raluca Prună.

Luni, la mai multe instanţe din ţară, printre care cele din judeţele Dolj, Vâlcea, Neamţ şi Mureş, s-au anunţat proteste, cerându-se demisia ministrului Justiţiei şi solicitându-se Guvernului să se pună în executare hotărârile judecătoreşti privind salarizarea.

Potrivit informaţiilor transmise de Parchetul General către Ministerul Justiţiei, la nivelul parchetelor niciun magistrat nu se află în grevă.

‘Prezenţa este cea mai amplă mişcare de după 2009, iar magistraţii – judecători şi procurori – prin adunări generale evidenţiază problemele din sistemul judiciar şi oferă soluţii pentru a avea o justiţie eficientă, modernă şi de calitate. Memorandumul prezent, iniţiat de asociaţiile profesionale ale magistraţilor, vine atât ca urmare a faptului că încrederea în justiţie a scăzut cu 13% într-un an, cât şi ca urmare a faptul că problemele din justiţie semnalate în rezoluţia adunărilor generale din 2009 nu s-au soluţionat, lor adăugându-li-se alte probleme suplimentare’, declară UNJR.

În memorandum se solicită ca celelalte puteri să asigure o independenţă reală a justiţiei, lipsită de orice tip de influenţe, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil şi accesibil, suport financiar, logistic şi uman suficient pentru o justiţie eficientă, modernă şi de calitate.

Magistraţii cer respectarea independenţei instanţelor, a principiului separării puterilor în stat, a forţei obligatorii a hotărârilor definitive ale instanţei, precum şi a egalităţii de arme dintre acuzare şi apărare.

În plus, magistraţii au condamnat şi ‘perpetuarea în spaţiul public a unei justiţii primordial represive’, precum şi ‘nesocotirea importanţei dreptului la apărare, inclusiv din perspectiva recunoaşterii confidenţialităţii client – avocat’.

Judecătorii au tras un semnal de alarmă şi asupra ‘mutării actului de judecată din instanţe în spaţiul public prin expunerea mediatică excesivă a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informaţii repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase şi prin informarea incompletă a publicului în anchetele penale, fiind omise soluţiile favorabile persoanelor acuzate’.

Ca urmare a acestor încălcări ale drepturilor omului şi a prezumţiei de nevinovăţie, magistraţii au solicitat ‘respectarea standardelor europene în materia prezumţiei de nevinovăţie în acord cu Directiva Parlamentului European şi a Consiliului, aprobată la data de 12 februarie 2016’.

Pe de altă parte, judecătorii au solicitat ‘garantarea şi respectarea statutului magistraţilor, independenţei acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzătoare şi asigurarea unor condiţii de muncă decente în sistemul judiciar’.

Aceştia au scos în evidenţă lipsa ‘din multe instanţe şi parchete a spaţiilor proprii pentru magistraţi şi personalul auxiliar’, precum şi folosirea în instanţe şi parchete de ‘aparaturi uzate fizic şi moral, supuse oricând riscului unui blocaj definitiv’.

Lipsa acută de personal, ca urmare a nesuplimentării schemelor conform memorandumurilor asumate de Guvern din perspectiva implementării noilor coduri, a fost o altă problemă punctată de magistraţi.

O problemă semnalată în memorandum este ‘viziunea reductivă a justiţiei’, văzută doar prin prisma ‘luptei împotriva corupţiei’, eroare preluată şi în MCV.

UNJR mai spune că inexistenţa unui instrument legal de revocare a membrilor CSM aleşi a fost un alt aspect semnalat în memorandum. Un membru CSM este ales pe o durată de 6 ani şi în acest moment nu există un instrument de a fi revocat, acesta nemaiputând da socoteală magistraţilor care l-au ales.

O altă problemă legată de CSM a fost refuzul acestuia de a-şi îndeplini ‘efectiv misiunea de garant al independenţei justiţiei’.

De exemplu, CSM a refuzat să se implice chiar şi atunci când acest lucru a fost cerut de magistraţi, ‘în situaţii precum limitele anchetei disciplinare sau penale având ca obiect pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti, criticile aduse de actori importanţi în actul de justiţie, inclusiv de DNA, unor hotărâri definitive sau lămurirea interferenţei dintre justiţie şi serviciile de informaţii’.

Magistraţii propun, în consecinţă, ‘adoptarea urgentă de măsuri legislative în ceea ce priveşte procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi alte măsuri de natură a eficientiza activitatea acestei instituţii’.

Judecătorii au tras un semnal de alarmă şi asupra ‘modului de acţiune a Inspecţiei Judiciare în ceea ce priveşte respectarea independenţei judecătorului în pronunţarea hotărârilor şi unitatea de măsură în acţiune’.

‘Inspecţia Judiciară a instaurat o ‘temere’ ca urmare a ‘modului arbitrar şi abuziv în care au fost cercetaţi magistraţii cu privire la soluţiile pronunţate’, se susţine în memorandum. Memorandumul solicită revizuirea competenţelor Inspecţiei Judiciare pentru a se înlătura posibilitatea afectării independenţei magistraţilor şi vicierea actului de justiţie prin exercitarea/ declanşarea unor verificări similare controlului judiciar’, mai declară UNJR.

O altă problemă semnalată în memorandum se referă la subfinanţarea sistemului judiciar, bugetul alocat justiţiei pe cap de locuitor fiind cu mult sub media alocată în statele UE.

De exemplu, ‘suma acordată de stat pentru salariul unui judecător de fond pe dosar soluţionat este sub 100 de lei, mai puţin de jumătate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu’.

Pe lângă finanţarea adecvată a justiţiei şi ‘înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială’, magistraţii au solicitat şi ‘preluarea efectivă a atribuţiilor referitoare la gestionarea bugetelor instanţelor de către ÎCCJ, aşa cum prevede legea’.

Magistraţii au punctat şi problema lipsei de transparenţă şi a numirilor politice în funcţiile de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o soluţie fiind introducerea de proceduri transparente şi eliminarea factorului politic din numirile în funcţiile de conducere din Ministerul Public.

Judecătorii au scos în evidenţă şi legislaţia incoerentă (ex. salarizare ori taxa auto/ timbru de mediu), care a condus la zeci de mii de litigii ‘ce au implicat atât un efort extraordinar pentru instanţe, cât şi costuri financiare semnificative pentru stat şi cetăţeni’, o altă problemă fiind şi disfuncţionalităţile create de aplicarea noilor coduri, în special în materie penală.

Conform UNJR, judecătorii au mai solicitat asigurarea unei transparenţe depline în cooperarea instituţională cu serviciile de informaţii, respectarea strictă a cadrului legal şi asigurarea unui control jurisdicţional şi civil efectiv asupra activităţii acestora.

În memorandum se mai face trimitere la ‘crearea unui corp de poliţie judiciară sub autoritatea exclusivă a Ministerului Public şi crearea prin lege a unei autorităţi civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privinţa garanţiilor tehnice şi legale’.

O altă cerere se referă la clarificarea şi transparentizarea relaţiei dintre justiţie şi serviciile de informaţii, judecătorii fiind de părere că ‘relaţia dintre justiţie şi orice altă putere sau instituţie a statului trebuie să fie stabilită prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care CSAT trebuie să desecretizeze şi să publice toate hotărârile acestei instituţii care au efect asupra activităţii procurorilor sau judecătorilor’.

‘Nerezolvarea situaţiei fostului serviciu secret SIPA, care a urmărit şi şantajat magistraţi, precum şi nepublicarea procedurii efective urmare de CSAT, când s-a verificat situaţia ofiţerilor acoperiţi în rândul magistraţilor, au fost alte două probleme punctate în memorandum. Magistraţii au cerut publicarea de către CSAT a procedurii urmate în vederea verificării concrete în ce priveşte existenţa unor persoane infiltrate în sistemul judiciar, angajaţi/colaboratori/informatori ai serviciilor de informaţii’, mai declară UNJR.