Sub anumite aspecte – precum valoarea vehiculului – acestea sunt chiar depăşite, proiectul de modificare şi completare a normelor privind asigurarea obligatorie RCA trebuie să clarifice aspectele referitoare la costul reparaţiilor în cadrul proceselor de lichidare a daunelor, se spune în comunicat.
UNSAR avertizează că situaţia prezentă poate avea consecinţe de tipul supradimensionării tarifelor RCA şi afectării percepţiei publicului cu privire la calitatea şi promptitudinea serviciilor de asigurare.
‘Îmbunătăţirea cadrului normativ referitor la asigurarea RCA este cu atât mai importantă cu cât acesta se referă la un segment care are incidenţa cea mai ridicată în privinţa despăgubirilor, în primul rând sub aspectul valorii indemnizaţiilor plătite anual păgubiţilor, dar şi al numărului de beneficiari indemnizaţi în baza existenţei poliţelor RCA în vigoare. Anual, asigurătorii plătesc aproximativ 300.000 de dosare de daună pe RCA, cuantumul despăgubirilor situându-se, în ultimii trei ani, la o valoare medie anuală de circa 400 milioane de euro. Practic, mai mult de 40% din totalul indemnizaţiilor plătite de asigurători în ultimii trei ani în contul asigurărilor generale se referă la despăgubiri aferente poliţelor RCA. În viziunea membrilor UNSAR, propunerile de modificare a normelor ce guvernează activitatea RCA în România vizează câteva obiective clare: creşterea gradului de prudenţialitate pentru acest segment de piaţă, creşterea transparenţei şi controlul îmbunătăţit al cheltuielilor’, se arată în comunicatul UNSAR.
UNSAR subliniază că varianta actuală a normei RCA permite interpretări subiective generatoare de distorsiuni la nivelul costurilor cu reparaţiile pretinse de unele dintre unităţile reparatoare.
‘În ultima perioadă, se manifestă din ce mai pregnant tendinţa de interpretare a legislaţiei curente în direcţia maximizării veniturilor unora dintre service-urile auto. Se ajunge la supradimensionarea costurilor cu reparaţiile, în condiţiile în care devizele de reparaţii emise de unele unităţi reparatoare conţin tarife de manoperă şi cu piesele de schimb de două cu până la peste 5 ori mai mari faţă de mediile practicate de către unităţile de specialitate autorizate de producătorii de vehicule. Încărcarea artificială a costurilor cu reparaţiile nu generează niciun beneficiu pentru consumatorul român. Dimpotrivă, efectele se vor resimţi, înainte de orice, în tarife RCA mai mari, pentru că încărcarea nejustificată a notei de plată pentru reparaţii pe poliţe RCA contribuie la creşterea artificială a preţului acestor asigurări obligatorii. În plus, tot artificial creşte şi numărul de reclamaţii formulate, în numele păgubiţilor RCA, chiar de către unităţile reparatoare atunci când asigurătorii încearcă să limiteze acest tip de practici. Evident, în cele din urmă, sunt afectaţi chiar beneficiarii poliţelor RCA, prinşi la mijloc în dispute care nu le aparţin şi de care nu sunt vinovaţi’, se arată în comunicat.
În acest context, UNSAR consideră absolut necesară clarificarea cadrului normativ specific privind valoarea devizelor de despăgubire, prin limitarea acoperirii poliţelor RCA la nivelul preţurilor practicate de unităţile de specialitate autorizate de producătorii de vehicule, respectiv reprezentanţii din România ai acestora.
Actualizarea normei RCA trebuie, de asemenea, să ţină cont de situaţia pieţei auto din România, menţionează UNSAR. Îmbătrânirea parcului auto local este o realitate cunoscută. În prezent, mai mult de jumătate dintre vehiculele înmatriculate au o vechime de peste 10 ani. În acest context, prevederile actuale ale normei în vigoare care se referă la valoarea vehiculelor la data daunei sunt depăşite, în condiţiile în care aceasta este stabilită în baza unei grile unice limitată la o vechime de 10 ani. În plus, în forma sa actuală, grila de uzură normată nu este relevantă pentru toate mărcile.
Soluţia propusă de UNSAR prevede introducerea conceptului de valoare de piaţă a vehiculelor la data daunei, având la bază sisteme (Audatex, Eurotax, DAT) acceptate şi deja utilizate pe piaţa asigurărilor pentru determinarea acestor valori de piaţă, inclusiv pentru acele mărci pentru care actuala grilă de uzură nu este relevantă.