Untul s-a scumpit cu 38% în Europa. Urmează majorări de preț și la raft în magazin, în maximum trei luni

Începând cu jumătatea lunii iulie, prețul untului pe piața europeană a început să crească abrupt față de perioada similară a anului trecut, arată datele Comisiei Europene. Ultimul preț, conform raportărilor din 27 octombrie, este de 475 de euro 100 de kg, adică cu 38% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Cu doar o săptămână în urmă, 100 de kg de unt costau în medie 432 de euro, cu 24% peste nivelul din aceeași perioadă a lui 2020. S-a atins astfel nivelul din 2018, un alt an cu prețuri mari pe perioada toamnei, dar suntem încă sub prețurile din 2017, când piața a fost grav perturbată de jocurile Franței care a creat artificial stocuri pentru a menține prețurile sus.

În noiembrie 2017, spre exemplu, prețul mediu al untului era de 650 de euro per 100 de kg. Specialiștii în domeniu nu exclud posibilitatea ca istoria să se repete, existând premisele unei scumpiri și în perioada următoare.

„Este pentru prima dată în acest domeniu de activitate când constat o creștere a prețurilor în septembrie, lună în care prețurile scad de obicei. Aceasta pentru că în septembrie apare pe piață untul produs în Australia, Oceania, America de Sud etc. În Europa, apogeul la unt este în lunile mai-iunie, nu în septembrie. Acum, asistăm la o tendință interesantă ( pe piața globală n.red) ceea ce mă face să cred  că nu vom fi ocoliți. (…) Poate fi mult mai grav decât în 2017. Atunci era un joc pe bursă al Franței, dar acum nu mai sunt stocuri. Este o creștere naturală, nu artificială. Iar în 2-3 luni de zile noie prețuri ( care sunt prețurile materiei prime n.red) se vor regăsi în prețul la raft”, a explicat pentru Economica Dorin Cojocaru, președintele APRIL, asociație patronală ce reprezintă interesele procesatorilor din industria lactatelor.

Importurile ar putea deveni mai scumpe decât marfa locală

România nu este un producător important pe piața untului, astfel că își bazează consumul pe comerțul intracomunitar – Polonia, Germania, Danemarca fiind printre furnizori. În perioada ianuarie – august 2021, s-au produs local doar 7,4 mii de tone, față de 7,7 mii de tone anul trecut, iar producțiile sunt în continuare amenințate de slaba capitalizare a fabricilor locale. „Toată lumea vorbește despre prețul la raft, dar nimeni nu se uită la ce se întâmplă între fabrică și comerciant. Acolo se dau luptele cele mari ( urmare a creșterii accelerate a prețului la combustibil n.red). Producția europeană o să ajungă mai scumpă decât cea românească. Românii vor fi mai ieftini cu 5-10%. De aceea ar trebui încurajată producția internă. Este, de asemenea, de luat în calcul și criza containerelor”, a mai explicat Cojocaru care atrage atenția și asupra costurilor tot mai mari de producție la nivel național – s-au scumpit energia electrică, termină, ambalajele și s-a depreciat leul.

Din datele Comisie Europene,  numai în ultima lună costul cu energia a crescut în medie, înUE, cu 15,9%, în timp ce costurile cu hrana animalelor s-au majorat cu 4%.

„Nu poate ține nimeni aceste costuri. În martie 2022 o să tragem linie și o să vedem câți agenți economici au mai rămas. În octombrie și noiembrie vor scădea și vânzările. (…). Există, de asemenea, pericolul apariției produselor false la raft. Brandurile premium, consecrate, sunt scumpe, iar românii nu mai au bani”, mai spune oficialul APRIL care se așteaptă la scumpiri în ianuarie-februarie 2022, decembrie fiind o lună în care mare parte dintre marii retaileri oferă prețuri promoționale pentru a-și crește rulajele.

Ce se întâmplă pe piața untului

Potrivit acestuia, influențe vor apărea și în funcție de importurile realizate de China, unul dintre marii consumatori mondiali. Totodată, de urmărit sunt și mișcările Rusiei care ar putea acoperi o parte din cererea de pe piața asiatică. Marfa rusească nu este însă de aceeași calitate cu cea din Oceania, spre exemplu.

Potrivit Comisie Europene, în perioada ianuarie-august 2021 UE a exportat peste granițele sale 124,6 mii de tone de unt, cu 17% mai puțin decât în aceeași perioadă a lui 2020. Cea mai mare cantitate a ajuns în SUA ( minus 2%), China (plus 17%) și Coreea de Sud (plus 37%), iar cele mai semnificative scăderi s-au raportat pe piața din Ucraina ( – 56%) și Arabia Saudită (minus 51%).

În schimb, importurile au totalizat 2,7 mii de tone, cu 129% mai mult decât în 2020. Numai importurile din Islanda au crescut cu 149%, până la 249 de tone.

În ceea ce privește producția, datele Comisie Europene indică un minus de 1,1% în perioada ianuarie-august 2021 vs perioada similară a lui 2020, până la 1,4 milioane de tone. Cel mai mare producător european este Germania, care a realizat anul acesta, până în august, 326.000 de tone, cu 4,4% mai puțin decât anul trecut. Franța a reușit, de asemenea, doar 276,8 mii de tone, cu 1,1% mai puțin decât anul trecut.  Dintre marii producători, singura care a fabricat mai mult este iar Irlanda – 196,1 mii de tone, cu 4,4% mai mult decât anul trecut.