‘Fumătorii se regăsesc mai des în gospodăriile în care locuiesc copii, decât în cele fără copii. Frecvenţa fumatului este de cel puţin un pachet de ţigarete pe zi (40% dintre fumători – peste 20 de ţigarete pe zi), ea fiind mai mare la fumătorii cu vârsta între 36 şi 45 de ani decât la ceilalţi fumători. În medie, bărbaţii fumează mai mult decât femeile (16 versus 12 ţigarete pe zi), consumul de tutun scăzând în rândul fumătorilor care au studii superioare. Dintre nefumători, aproximativ un sfert (28%) au fost fumători în trecut, iar 2% dintre fumători au renunţat la fumat în ultimul an’, arată concluziile studiului cantitativ privind percepţia asupra politicilor de control al consumului de tutun, prezentate joi la Ministerul Sănătăţii, în cadrul mesei rotunde ‘Tutunul – o ameninţare pentru dezvoltarea durabilă. Foaie de parcurs 2017 – 2030 pentru Reducerea Consumului de Tutun în România’.
De asemenea, 87% dintre români, inclusiv fumători, sunt de acord că Legea anti-fumat contribuie la protejarea sănătăţii prin evitarea expunerii adulţilor şi a copiilor la fumul toxic al produselor de tutun.
‘Noi ştim că până la vârsta de 18 ani unul din doi copii au încercat o ţigară, iar prevalenţa fumătorilor la sfârşitul studenţiei fluctuează între 13 şi 20%. Unul din doi fumători este afectat după 40 de ani de boli grave, netransmisibile, care scurtează supravieţuirea’, a afirmat prof. dr. Florin Mihălţan de la Institutul de Pneumoftiziologie ‘Marius Nasta’.
Studiul a fost realizat de Mercury Research în perioada martie – aprilie 2017 pe un eşantion de 1.000 de persoane cu vârsta peste 18 ani, dintre care 617 din mediul urban şi 383 din mediul rural.