USR şi Lasconi vor să mute o parte din cota CASS de 10% la pilonul II al sănătăţii, să spargă monopolul CNAS, deschizând calea privatizării mascate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate

„Monopolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate s-a dovedit un eșec. Acesta nu a fost nici capabil să combată fraudele, ba dimpotrivă le-a concentrat. CNAS nu a reușit nici să remunereze corect operațiuni medicale, punând în dificultate furnizorii de servicii medicale și încurajând decontările fictive prin sistemul DRG. Pentru a combate vom deschide piața asigurărilor de sănătate la concurență și vom garanta posibilitatea fiecărui român de a-și putea alege un asigurator de sănătate, fără niciun cost suplimentar, pe modelul Pilonului II. Banii care acum merg direct la CNAS vor fi direcționați de fiecare român înspre asiguratorul pe care și-l alege”, spune USR într-un document publicat pe site-ul său.

Care e viziunea USR şi a Elenei Lasconi asupra sistemului asigurărilor sociale de sănătate

O cotă de 5% din salariul minim pe economie, scăzută din cota CASS de 10%, va merge către pilonul II al sănătăţii pentru o asigurare privată încheiată fie cu o Casă de Asigurări de sub cupola CNAS, fie cu un asigurator privat, se arată în planul de ţară al Elenei Lasconi.

„Cu o sumă de 2.220 de lei/an (echivalentul a jumătate din contribuțiile pe sănătate dintr-un salariu minim), fiecare va putea să găsească servicii mai bune decât ale CNAS”, susţine USR.
Calculele sunt făcute la nivelul salariului minim în vigoare, de 3.700 de lei brut lunar.
Un salariat plătit cu salariul minim virează în 2023 la FNUASS suma de 4.440 de lei aferentă CASS (cota CASS de 10% aplicată salariului de 3.700 de lei brut înmulţit cu 12 luni).
USR propune ca jumătate din valoare CASS aferentă unui angajat plătit pe salariul minim, adică 2.220 de lei la nivelul salariului minim în vigoare (3.700 de lei brut lunar) să fie direcţionată către pilonul al doilea al sănătăţii.

• „Vom înființa Pilonului 2 al Sănătății prin care fiecare român va avea dreptul să-și aleagă un alt asigurător decât CNAS. Cu o sumă de 2.220 de lei/an (echivalentul a jumătate din contribuțiile pe sănătate dintr-un salariu minim), fiecare va putea să găsească servicii mai bune decât ale CNAS. Concurența va pune presiune și pe CNAS să-și schimbe metehnele și să-și îmbunătățească serviciile, ceea ce în sistemul actual nu are nici interes, nici presiune să facă”, scrie în planul de ţară al Elenei Lasconi, pe care vrea să îl pună în aplicare, prin intermediul guvernului, dacă va fi aleasă preşedinte.

Efectul vizibil din prima lună a implementării acestei măsuri va fi scăderea încasărilor din CASS la Fondul Sănătăţii (FNUASS) şi creşterea deficitului Fondului Sănătăţii care ar putea fi acoperit prin intermediul subvenţiilor de stat, adică tot din banii contribuabililor.

Spunem că ar putea fi şi nu că va fi acoperit în mod categoric prin subvenţii pentru că niciunul dintre noi nu poate previziona starea economiei şi dacă bugetul ţării va avea aceşti bani necesari acoperirii deficitului Fondului.

Amintim USR şi cititorilor că în prezent încasările din CASS de la cei 6,1 milioane de oameni care plătesc efectiv CASS reprezintă peste 88% din veniturile totale ale Fondului Sănătăţii. Încasările din CASS sunt principalul pilon al finanţării sistemului asigurărilor sociale de sănătate, după cum arată analizele lunare ale Economica.net despre execuţia Fondului Sănătăţii.

Mutarea unei părţi din cota CASS, care reprezintă jumătate din contribuţia CASS plătită la nivelul unui salariu minim, la pilonul al doilea al sănătăţii, conduce la scăderea semnificativă a încasărilor din CASS la pilonul I şi, în cascadă, la creşterea deficitului Fondului.

Cum vor fi afectaţi pacienţii de creşterea deficitului Fondului Sănătăţii?

Pe de o parte, asigurarea aferentă pilonului II la sănătate va fragiliza şi mai mult sistemul sanitar public, pentru că deficitul Fondului din care sunt plătiţi furnizorii va creşte şi mai mult decât în prezent, consecinţa directă a scăderii încasărilor din CASS.

Aceasta înseamnă că lipsurile pe care le reclamă acum spitalele publice se vor agrava cel mai probabil şi se vor înmulţi după implementarea pilonului II la sănătate, pentru că sumele decontate spitalelor publice vor scădea.

Spunem aceasta pentru că planul USR nu prevede găsirea unei alte surse de bani la Fondul Sănătăţii care să compenseze golul lăsat la FNUASS din sumele încasate din CASS, mutate la pilonul al II-lea. Planul USR vorbeşte doar despre reglementarea accesului furnizorilor privaţi la o parte din cota obligatorie CASS, nu şi despre soluţii pentru a nu aduce în prăpastie sistemul public sanitar dacă măsura propusă de acest partid se va concretiza.

Întrebarea care rămâne deschisă pentru autorii acestei propuneri este următoarea: de unde veţi lua lunar sumele de bani pentru a acoperi golul lăsat la Fondul Sănătăţii de mutarea unei părţi din CASS către pilonul al II-lea? Cât de sustenabilă pe termen lung e soluţia propusă, mai ales în scenariul în care România ar putea intra la un moment dat în recesiune?

Pacienţii vor înţelege efectele acestei schimbări propuse de USR abia când vor avea nevoie de intervenţii chirugicale complexe, pe care şi le vor permite doar în sistemul sanitar public, deoarece costurile totale ale efectuării intervenţiilor complexe în sistemul privat sunt foarte mari şi nu vor fi acoperite total sau într-o proporţie semnificativă prin asigurarea din pilonul al II-lea.

Aducem în discuţie, de asemenea, cazurile tratate iniţial la solicitarea pacientului în sistemul privat care îl direcţionează către cel stat atunci când survin complicaţii pe care furnizorul privat nu le mai poate gestiona sau nu vrea să îşi asume riscul să le gestioneze.

Să nu uităm că aproape o treime dintre salariaţi sunt plătiţi cu salarii în jurul salariului minim. Aceştia nu îşi vor permite intervenţii complexe şi scumpe realizate în sistemul privat.

Aproximativ 1,8 milioane de angajaţi cu normă întreagă au încasat salarii brute cuprinse între cel minim de 3.700 de lei şi 4.300 de lei în iulie, arată datele Inspecţiei Muncii obţinute de Blocul Naţional Sindical. Aceasta înseamnă puţin peste 32% dintre angajaţii din ţara noastră.
Reamintim USR că salariaţii sunt cei mai importanţi finanţatori ai sistemului asigurărilor sociale de sănătate. Aceştia împreună cu puţin peste 394.000 de oameni care plătesc CASS pentru veniturile extrasalariale sunt pilonul cel mai important al finanţării Fondului Sănătăţii din care sunt plătiţi furnizorii de servicii medicale care se află în relaţii contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate, arată o analiză exclusivă publicată de Economica.net.

Întâi, să înţelegem cum funcţionează azi asigurărilor sociale de sănătate

Oamenii sănătoşi plătesc pentru cei bolnavi, în acord cu principiul solidarităţii şi subsidiarităţii în colectarea şi utilizarea fondurilor, pe baza căruia funcţionează sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Asiguraţii la sănătate, cu sau fără plata contribuţiei, beneficiază de serviciile medicale cuprinse în pachetul de bază, indiferent dacă şi cât au cotizat la sănătate. Sistemul asigurărilor sociale de sănătate e construit pe principiul solidarităţii în constituirea şi utilizarea fondurilor: nu beneficiem de serviciile medicale condiţionaţi de valoarea contribuţiei plătite la sănătate, ci contribuim şi pentru cei care nu îşi pot permite să plătească CASS.

Ce efecte ar putea avea pe termen lung privatizarea sistemul asigurărilor sociale de sănătate

Măsura propusă de USR, aparent benefică pacientului, propune o nouă viziune asupra sistemului asigurărilor sociale de sănătate: să primeşti servicii medicale în funcţie de cât cotizezi, pe lângă cele prevăzute în pilonul I, decontate de stat. Oamenii cu venituri mari şi mai multe venituri pentru care plătesc CASS îşi vor putea permite mai multe servicii şi mai complexe, iar cei cu venituri mici şi cu o singură sursă de venit fiscalizat, adică 1,8 milioane de angajaţi plătiţi în jurul salariului minim, dar nu numai, nu îşi vor permite investigaţii şi operaţii scumpe acoperite din asigurarea la pilonul al II-lea.

În ce direcţie ar putea fi modelată această nouă viziunea asupra asigurărilor sociale de sănătate, pe termen mediu şi lung?

Diminuarea rolului social al asigurărilor de sănătate prin scăderea importanţei pilonului I, obligatoriu, la sănătate şi creşterea cotei de contribuţie la pilonul al II-lea (la fel ca la pensii) în detrimentul primului pilon ar putea conduce în viitor la o viziune mercantilă asupra sănătăţii conform căreia primeşti doar acele servicii medicale pe care le acoperă asigurarea privată pe care ţi-o permiţi.

Dacă nu îţi permiţi o asigurare scumpă, mergi la stat să te operezi, într-un spital în care lipsurile de azi vor lua amploare când va scădea finanţarea acestora în lipsa unei surse alternative şi sustenabile pe termen lung de finanţare în locul cotei CASS mutate la privat.

„În prezent, 10% din orice ban câștigăm se duce la stat pentru sistemul de sănătate. Dar atunci când vine vorba să primească servicii, banii aceia nu se mai văd nicăieri”, spune USR într-un document publicat pe site-ul său.

Principiile pe baza căruia funcţionează azi sistemul asigurărilor sociale de sănătate permit ca un bolnav care a cotizat mulţi ani la nivelul salariului minim, spre exemplu, să beneficieze de toate serviciile decontate de Casa de Asigurări dacă va avea nevoie de replantare de braţe, o intervenţie de mare complexitate şi foarte scumpă.
Teza avansată de USR, care condamnă faptul că pacientul cotizează lunar la sănătate şi plăteşte CASS pentru majoritatea veniturilor sale, dar nu primeşte servicii medicale decontate la nivelul sumelor plătite, e invalidată de situaţii precum cea exemplificată mai sus.
Intrarea furnizorilor privaţi în competiţie pentru o parte din cota CASS obligatorie plătită de asiguraţii la sănătate deschide calea către privatizarea sistemului asigurărilor de sănătate prin scăderea importanţei  dimensiunii sociale a acestui sistem.

Reiau:
Azi sistemul asigurărilor sociale de sănătate permite unui asigurat dintre cei 1,8 milioane care cotizează la nivelul salariului minim sau la un salariu aflat în proximitatea salariului minim să beneficieze într-un spital de stat, în baza pachetului de servicii de bază, de operaţii complexe pe cord, pe creier, replantări de membre și degete amputate, iar exemplele pot continua.
Vă întrebăm cui serveşte vulnerabilizarea spitalelor publice şi deschiderea căii către limitarea accesului asiguratului la servicii medicale complexe de care beneficiază în spitale de stat în baza CASS?

Alte schimbări propuse de USR la sănătate

• transferul spitalelor la autorităţile locale,
• evaluare transparentă şi corectă a costurilor reale ale funcţionării spitalelor, cu personal şi materiale şi dispozitive medicale suficiente, spune USR.
• „introducerea „orei magice” în spitalele publice, când mamele au dreptul să-și țină bebelușul lângă ele în contact direct după naștere, precum și a prezenței tatălui la naștere”, scrie în planul de ţară al USR.
  schimbări în legea malpraxisului.
• analize gratuite și la timp pentru monitorizarea sarcinii, independente de plafonul acordat de Casa de Asigurări de Sănătate.
• creștere autonomiei medicilor de familie în prescrierea unor medicamente sau în recomandarea unor investigații,
• programe de depistare precoce oncologică pentru cancer de sân, de col uterin, de colon, pulmonar și prostată,
• program naţional de depistare a cariei dentare.

Planul de ţară al USR poate fi consultat la acest link. 

Ce au înţeles USR şi Elena Lasconi despre cum funcţionează sistemul asigurărilor sociale de sănătate

„S-a atins plafonul”, o frază pe care toţi pacienții din România o aud de fiecare dată când au nevoie de serviciile medicale. Singurul asigurător din România care dă din umeri și nu-și îndeplinește obligațiile în momentul în care se întâmplă un eveniment asigurat este CNAS. Deşi stă pe un buget care a tot crescut şi în ciuda faptului că numărul de pacienți a tot scăzut, calitatea serviciilor medicale a rămas codașă în UE. Plătim taxe pe sănătate pe toate veniturile, dar când avem nevoie de servicii medicale trebuie să le plătim în mod real din buzunar, la privat sau prin şpagă”, se arată în planul de ţară al USR.

Declaraţiile USR privind starea sistemului asigurărilor sociale de sănătate din planul de ţară denotă înţelegere greşită şi superficială a modului în care funcţionează acest sistem şi în care e finanţat, precum şi a atribuţiilor şi rolului CNAS.

Explicăm şi argumentăm

„Plătim taxe pe sănătate pe toate veniturile, dar când avem nevoie de servicii medicale trebuie să le plătim în mod real din buzunar, la privat sau prin şpagă”, susţine USR.

Formularea USR „plătim taxe pe sănătate” induce în eroare cititorul care ar fi tentat să creadă că toţi plătim CASS. În fapt, plătesc efectiv CASS 6,1 milioane de oameni, arată o analiză realizată şi publicată de Economica.net.

Pentru claritate, anunţăm USR că cei 6,1 milioane de oameni susţin, finanţează, împreună cu deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor (care plătesc taxa clawback), tot sistemul asigurărilor sociale de sănătate de care beneficiază puţin peste 20 de milioane de oameni înscrişi pe listele medicilor de familie. Dintre aceştia, 3,6 milioane de români sunt neasiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi beneficiază de servicii cuprinse în pachetul minimal, iar 10,3 milioane de oameni sunt asiguraţi la sănătate fără plata contribuţiei CASS şi beneficiază de servicii din pachetul de bază, potrivit unei analize exclusive publicate deja de Economica.net

Nu plătim CASS pe toate veniturile, după cum susţine USR.

Plătim CASS pe multe categorii de venituri, dar nu pentru toate. Spre exemplu, amintim USR că persoanele care au contract de muncă (CIM) sunt scutite de la plata CASS pentru veniturile din drepturi de autor realizate, prin urmare acestea plătesc CASS doar pentru veniturile din salariul realizat în baza CIM.
Veniturile din pensie sunt scutite de la plata CASS, inclusiv din pensiile de serviciu, cu toate că pensionarii sunt cei mai mari consumatori de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.

„Când avem nevoie de servicii medicale (decontate n. red. a se citi mai sus contextul în care s-a făcut această declaraţie) trebuie să le plătim în mod real din buzunar, la privat sau prin şpagă”, spune USR.

Nu, nu plătim servicii medicale decontate de Casă dacă suntem asiguraţi, dovadă stau execuţiile FNUASS pe care le explic şi analizez lunar, de ani de zile, şi pe care chiar şi USR le poate studia dacă vrea să înţeleagă cum funcţionează acest sistem, cum sunt cheltuiţi lunar banii colectaţi la FNUASS, care e valoarea serviciilor decontate de Casa de Asigurări de Sănătate lunar. Dacă unor pacienţi li s-a cerut să plătească servicii medicale care au fost şi decontate de Casă, acesta e fraudă şi încurajăm USR să ne spună cu nume şi prenume care sunt medicii care susţine că au decontat ilegal servicii medicale şi să sesizeze Direcţia Naţională Anticorupţie.

Declaraţia conform căreia „când avem nevoie de servicii medicale (decontate n. red.), trebuie să le plătim în mod real (…) prin şpagă” e tendenţioasă prin insinuarea faptului că această practică e generalizată în sistemul medical de stat.

Dacă USR ştie medici care condiţionează actul medical, îi invităm să ne spună şi nouă şi DNA-ului cine sunt ei. Sunt încă destui medici în spitalele publice care îşi practică profesia exemplar, nu condiţionează actul medical şi nu primesc recompense de orice fel de la pacienţi. Sutele de mii de pacienţi care au primit servicii medicale decontate pot depune mărturie în acest sens.

Insinuarea faptului că toţi medicii condiţionează actul medical e greşită, manipulează opinia publică, distorsionează realitatea în scopul dorit de USR: crearea premiselor necesare privatizării sistemului asigurărilor sociale de sănătate.

Reiau succint câteva idei pentru a explica USR cum funcţionează sistemul asigurărilor sociale de sănătate:

Întâi, ce e şi de e important FNUASS

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din subvenţii şi din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, dar şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Cea mai mare problemă privind finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate e numărul mic de plătitori de CASS.

Fondul Sănătăţii, din care e finanţat în mare măsură sistemul asigurărilor sociale de sănătate, acumulează deficit semnificativ în cursul fiecărui an, din cauza numărului mic de plătitori de CASS care susţin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, alături de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor care au obligaţia plăţii taxei clawback.

Deficitul Fondului Sănătăţii e acoperit la finalul fiecărui an prin subvenţii de la stat.

Subvenţiile statului au fost a doua sursă de venit la Fondul din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate în 2023, reiese dintr-o analiză publicată de Economica.net.

Scăderea valorii şi a ponderii subvenţiilor de la stat, virate la Fondul Sănătăţii, se poate face fie prin împovărarea celor care contribuie deja la sănătate, care dacă au mai multe categorii de venit şi surse de venit, plătesc CASS pentru majoritatea acestora, fie prin obligarea categoriilor de persoane asigurate fără plata contribuţiei să contribuie şi ele la Fondul Sănătăţii.

Cea mai nepopulară măsură dintre cele trei amintite mai sus, care vizează creşterea numărului de plătitori de CASS din bazinul celor asiguraţi fără plata CASS, a intrat în vizorul guvernului doar parţial, prin eliminarea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din construcţii şi sectorul agricol, reiese din analiza Economica.net.

Încasările din CASS de la peste 6 milioane de asiguraţi care susţin sistemul asigurărilor sociale de sănătate nu pot aduce Fondul în echilibru.

Important

Planul USR de spargere a monopolului CNAS asupra banilor asiguraţilor nu e o idee nouă. Ea a făcut parte din proiectul unei noi legi a sănătăţii în 2012, care a fost vehement respins de populaţie şi nu a mai intrat în vigoare.

Subliniem că preşedintele nu are atribuţiile şi puterea necesare pentru a face schimbările propuse de USR şi Elena Lasconi.