„Gazul cred că este o problemă de politică externă. Politica externă are menirea de a aduce beneficii ţării. Desigur că anumite evoluţii dacă vom reuşi să marcăm în relaţia cu Rusia sunt convins că şi în acest dosar se vor mai rectifica şi costurile la gaz. Realitatea este că deocamdată exportul se face prin intermediari şi, dacă România plăteşte cel mai scump gaz, îl plăteşte ca urmare a unui semnal politic al Moscovei dat în România. Sper că, dacă vom încerca nişte evoluţii pozitive, acel mesaj politic de la Moscova să fie îndulcit şi să găsim oarece soluţii şi la acest aspect”, a declarat Soare, la audierea de către comisiile de specialitate ale Parlamentului.
El a arătat că a fost în strânsă corelare cu mesajul politic de la Moscova din ultimii ani şi faptul că s-au perceput unele mesaje neoficiale privind blocarea exportului unor produse româneşti pe piaţa rusă.
„În acel tablou al relaţiilor din ultimii ani, decalajul între mesajul politic cooperarea economică, Moscova politic ne-a ţinut oarecum la distanţă. Şi pe dosarele cum ar fi de exemplu sporirea exporturilor româneşti. Neoficial simţeam că sunt semnale date în anumite domenii, unde produsele româneşti să nu acceadă pe această piaţă. Este o percepţie, poate fi greşită, dar ea a fost în strânsă corelare cu mesajul politic de la Moscova vizavi de România”, a spus Soare.
Ambasadorul nominalizat a fost întrebat la audiere de către fostul premier liberal, senatorul Călin Popescu Tăriceanu, dacă relaţia economică cu Rusia a avut de suferit în urma „declaraţiilor nepotrivite” din ultimii ani la adresa Moscovei ale preşedintelui Traian Băsescu.
„Ieşirile nepotrivite ale preşedintelui Băsescu au afectat categoric relaţiile cu Rusia. (…) Dacă preşedintele se va mai abţine să facă declaraţii de genul celora cu care ne-a obişnuit, atunci relaţia se poate îmbunătăţi”, a susţinut Tăriceanu.
Fostul premier a adăugat: „Rusia poate să trăiască foarte bine fără România şi România poate să trăiască şi ea fără Rusia, dar nu ştiu dacă ne-ar conveni din punct de vedere economic şi politic”.
Tăriceanu a mai spus că depăşirea unor probleme contencioase din relaţia cu Rusia, cum ar fi dosarul transnistrean sau scutul antirachetă, s-ar face mai uşor dacă s-ar construi cu Moscova o relaţie de „încredere şi de parteneriat, nu de adversitate”.
Vasile Soare a primit aviz pozitiv din partea comisiilor parlamentare de politică externă pentru postul de la Moscova. El este în prezent director în Centrala MAE la Direcţia Europa de Est şi Asia Centrală şi a mai fost între 2002 şi 2008 ambasador al României în Kazahstan, Kîrgîzstan şi Tadjikistan.
Soare, avizat pozitiv pentru Moscova: E o schimbare în tonul politicii ruseşti faţă de România
Vasile Soare, a fost avizat pozitiv marţi de comisiile parlamentare pentru postul de ambasador al României la Moscova, el declarând că ultimele semnale venite dinspre partea rusă indică o „deschidere crescută” şi o schimbare a „tonului politicii externe” faţă de ţara noastră.
„Este o deschidere crescută din partea lor şi cred că asistăm la o schimbare în tonul politicii externe ruseşti faţă de România. Consider că Rusia este un partener şi un vecin cu care chiar se poate discuta (…) Ultimele semne venite din partea rusă îmi confirmă că suntem priviţi într-adevăr ca un partener de dialog”, a afirmat Soare, indicând ca un semnal în acest sens vizita de luni la Bucureşti a lui Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.
Potrivit lui Soare, această schimbare are loc în contextul de după alegerile din Rusia din 2011 şi din România în 2012.
Soare a arătat că în ultimii 20 de ani România „a privit Rusia cu multă emoţie şi multă încordare”, însă va încerca în mandatul său să promoveze atât la Moscova, cât şi la Bucureşti, ideea că Rusia şi România sunt ţări partenere care pot discuta.
„Îmi propun revitalizarea dialogului politic la nivel înalt, să încercăm o cadenţă mai bună în acest sens”, a afirmat Soare, el precizând că ultimul contact la nivelul primilor-miniştri a fost în 2004, iar la nivelul miniştrilor de Externe în 2009, fiind „foarte rare” şi vizitele parlamentare.
Ambasadorul nominalizat a arătat că va milita pentru o cadenţă anuală a întâlnirilor Comisiei interguvernamentală mixte în domeniul economic, în care se discută marile proiecte de cooperare în acest sens.
El a adăugat că va „insista” şi pentru reuniuni anuale ale comisiei mixte pentru studierea unor probleme istorice ale relaţiei bilaterale, în care se discută şi problema Tezaurului României.
Soare a arătat că îşi propune în domeniul economic şi recuperarea nişelor de export pe care le-a avut România, cum ar fi în domeniul mobilei şi utilajelor petroliere, dar şi risipirea la nivelul agenţilor economici a „fricii” de spaţiul estic.
„Cu ruşii poţi face afaceri”, a spus Soare, arătând că este greşită impresia că, „dacă s-a pierdut la un moment dat un container în acest spaţiu”, nu se poate coopera. „Trebuie însă să te înarmezi cu răbdare”, a admis ambasadorul.
El a afirmat că îşi propune şi să schimbe percepţia României în Rusia, în condiţiile în care este în opinia publică rusă „un deficit fantastic de cunoaştere”, în media de acolo fiind reluate ştiri despre România preluate din presa occidentală sau legate de unele dosare cu probleme din trecut, cum ar fi scutul antirachetă şi Transnistria.