Va mai scoate cineva gazele din Marea Neagră? Impozitul plătit de petrolişti ar putea creşte la 80%, deducerea scade la jumătate

Legea offshore, vitală pentru exploatarea resurselor de gaze din Marea Neagră, adoptată de Parlamet şi trimisă de preşedintele Iohannis la reexaminare în Parlament, a intrat acum două zile în dezbarea primei comisii: cea de buget a Senatului. Comisia a dat aviz de respingere a cererii de reexaminare şi a decis că legea trebuie să rămână în varianta iniţială.

Totuşi, potrivit unor surse care au participat la şedinţa Comisiei, senatorilor li s-a înmânat un amendament de modificare care, în loc să simplifice legea în sensul clarificării sistemului de deduceri de taxare, aşa cum a anunţat de altfel şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, creşte şi mai mult povara fiscala pentru companiile petroliere care urmează să scoată gazul din mare, în condiţiile în care chiar şi taxele din forma iniţială a legii au fost considerate de petrolişti prea mari. Petroliştii, care urmau să ia decizia finală de exploatare a zăcămintelor, au spus atunci că noul sistem de taxare îi îndepărtează de o decizie favorabilă în acest sens.

Nu ştim din partea cărei instituţii a statului a venit această hârtie, şi nici dacă va fi ulterior luată în calcul în celelalte comisii prin care va trece legea. Cel mai probabil raportul Comisiei de Buget din Senat, când va fi redactat, va arăta dacă acest amendament a fost acceptat şi va fi luat în discuţii sau nu mai departe. Însă el creşte substanţial nivelul taxelor pe care companiile petroliere trebuie să le plătească, iar forma în care este redactat arată că autorii sunt pe deplin familiarizaţi cu sistemul de taxare impus prin legea deja adoptată de Parlament

Primul aspect care trebuie semnalat. Dacă în forma legii trimisă la promulgare, statul garanta o deducere a cheltuililor cu operaţiunile offshore de 60% din valoarea impozitului suplimentar care trebuie plătit, în acest amendament procentul scade la jumătate, 30%.

Companiile aşteptau o clarificare a bazei de calcul pentru această deducere de 60%, în condiţiile în care legea este neclară şi se înţelege că substanţialele cheltuieli de explorare (1,5 miliarde de dolari cheltuite până acum de ExxonMobil şi Petrom) nu vor fi luate în calcul la aplicarea deducerii. Acum, este posibil ca acest procent să scadă la 30%.

Nivelul deducerii este un element extrem de important în decizia finală de investiţie. Potrivit unor voci din industrie, Exxon şi Petrom ar urma să mai cheltuiască undeva la 4 miliarde de dolari în perimetrul Neptun Deep, pe lângă cele 1,5 miliarde investite deja. Iar la nivelul celor trei blocuri acum aflate în explorare se vorbeşte despre o sumă totală de circa 6 miliarde investiţii înainte de a începe exploatarea.

Mai mult, deşi Dragnea a spus că procentele de taxare aferente impozitului suplimentar, introdus în lege, nu vor fi modificate (cel mai probabil se referea la scădere), ele sunt acum crescute în hârtia pusă pe masă senatorilor. Nivelul maxim al impozitului suplimentar creşte de la 50% la 80% şi, mai important, la nivelul actual de preţ al gazelor, nivelul taxării creşte de trei ori, de la 15% la 45%. Creşte procentul de taxare pentru fiecare tranşă de preţ, de fapt, după cum puteţi vedea comparând procentele de mai jos.

Iată nivelurile din vechea lege:

Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:

a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;

b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;

c) 20% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv;

d) 25% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 115 lei/MWh și 130 lei/MWh inclusiv;

e) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 130 lei/MWh și 145 lei/MWh inclusiv;

f) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 145 lei/MWh și 160 lei/MWh inclusiv;

g) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 160 lei/MWh și 175 lei/MWh inclusiv;

h) 45% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 175 lei/MWh și 190 lei/MWh inclusiv;

i) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri care depăşesc 190 lei/MWh.

Dacă amendamentul va fi acceptat, noile niveluri vor fi următoarele:

–         30% din venitul suplimentar pentru preţuri de până la 85 lei/MWh

–         45% pentru preţuri între 85 şi 100 de lei MWh

–         50% pentru preţuri între 100 şi 115 de lei MWh

–         55% pentru preţuri între 115 şi 130 de lei MWh

–         60% pentru preţuri între 130 şi 145 de lei MWh

–         65% pentru preţuri între 145 şi 160 de lei MWh

–         70% pentru preţuri între 160 şi 175 de lei MWh

–         75% pentru preţuri între 175 şi 190 de lei MWh

–         80% din venitul suplimentar pentru component ce depăşeşte 190 de lei MWh

Vedeţi ataşat, galeria foto, proiectul de amendament

Miza: rezerve de cel puţin 200 de miliarde de metri cubi, de 20 de ori consumul României

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în anul 2020.
Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.