Va trece România la euro în 2024? Suntem ca o echipă locală care vrea în grupele Ligii Campionilor

Ultima versiune a Programului de convergenţă face trimitere la Planul de adoptare a monedei euro, aprobat de guvern în 30 ianuarie anul acesta.  Planul prevede că România ar intra în linie dreaptă spre aderarea la zona euro în 2022, odată cu intrarea în MCS II, anti-camera Zonei Euro.

MCS II este o perioadă de testare ex-ante a economiei româneşti înainte de a face pasul final, o perioadă în care fluctuaţia leului în raport cu euro va fi limitată. Concret, în MCS II trebuie să reuşim să menţinem criteriile nominale îndeplinite, să creştem în acelaşi timp convergenţa reală, fără însă să ne folosim de cursul de schimb, pe care va trebui să-l menţinem în marja la care ne-am angajat.  Momentul intrării în MCS II trebuie ales cu maximă atenţie, deoarece România odată intrată în această etapă premergătoare cunoaşte termenul minim de „testare” (doi ani), nu şi termenul maxim, care poate fi prelungit dacă economia dovedeşte că nu este capabilă să se ajusteze în lipsa cursului de schimb. Dacă o apreciere a leului este permisă, o depreciere a acestuia va fi considerată drept neîndeplinire a criteriului de la Maastricht (privind stabilitatea 8 cursului de schimb) minim doi ani în interiorul MCS II. În această situaţie, participarea la MCS II ar putea fi extinsă, iar România va trebui să amâne adoptarea euro cel puţin încă doi ani.

România a mai spus că trece la euro. În 2019

România se pregătește pentru adoptarea monedei euro din anul 2005. Ultima ţintă asumată politic a fost adoptarea euro anul acesta. Premierul Victor Ponta anunţa în 2014 că România îndeplineşte criteriile nominale de aderare la zona euro şi că va adopta moneda unică în 2019. În 2017 această ţintă era abandonată de guvern fără mare zgomot, iar din acel moment şi până la începutul acestui an nimeni n-a mai îndrăznit să spună când va fi posibil acest lucru.

Revenind la zi, întrebaţi  de ECONOMICA.NET de fezabilitatea ţintei 2024, economiştii PSD au făcut trimitere la Planul citat mai sus, potrivit căruia, eforturile premergătoare intrării în MCS II încep chiar de anul viitor.

BNR nu crede în planul guvernului

Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, şi oficialul băncii care se ocupă de programul unei eventuale adoptări a euro, a recomandat zilele trecute să se evite un calendar prea strâns. ”Mai realistă este intrarea în 2024 în Mecanismul Cursurilor de Schimb, care nu este mai puţin exigent decât zona euro, în fapt, prin ce implică echivalează cu intrarea în zona euro în 2026”, a spus Dăianu. El a explicat că e greu de crezut că România va putea menţine o rată de creştere cum a avut recent. Şi că şi dacă ar reuşi, şi ar atinge în termenul prevăzut de guvern un grad de convergenţă de 70% de convergenţă reală cu media zonei euro, nu poate garanta nimeni că acest grad ar fi unul adecvat, care să asigure trecerea fără dureri la o monedă atât de puternică.

Bogdan Glăvan (PNL): e ca accederea unei echipe locale de fotbal în grupele Ligii Campionilor

“Este fezabilă aderarea la euro în 2024? Răspunsul ține de viteza și consistența reformelor. Din punct de vedere economic, nu este o problemă să reducem repede și masiv deficitul bugetar inflația. Din punct de vedere politic este însă nevoie, așa cum am spus, de o majoritate parlamentară solidă care să predea armele etatismului local, profund compromis, și care să pună bunăstarea societății mai presus de propria înavuțire”, a răspuns economistul Bogdan Glăvan (PNL) întrebării ECONOMICA.NET.

“Aderarea la euro pare să fie un etern deziderat pentru România, precum accederea unei echipe locale de fotbal în grupele Ligii Campionilor. Clasa politică și-a propus, declarativ, atingerea acestui obiectiv încă din 2010-2011, demers a cărui finalitate a fost succesiv amânată; ultima dată, această țintă fiind mutată în 2024. Există multe asemănări între intrarea unei echipe de fotbal în clubul select al elitei europene și aderarea la euro. În ambele cazuri este nevoie de management profesionist și de un plan pe termen lung. Ca și în cazul fotbalului, politica românească a sucombat în fața acestor cerințe, interesele partinice frânând asumarea printr-un consens real, nu de fațadă, a unei strategii durabile, implementate în mod hotărât și eficient”, spune economistul.

El a dat exemplu criteriile nominale de aderare, “pe care România le îndeplinea în urmă cu câțiva ani, dar care astăzi au devenit din nou o provocare, în urma derapajelor din politica bugetară, care au aruncat în aer indicatorii (inflația, rata dobânzii, cursul de schimb, deficitul bugetar)”. Crede că originea înrăutăţirii indicatorilor poate fi imaginată tot ca o comparaţie între Liga Campionilor la fotbal și Zona Euro în ce priveşte “calitatea jocului”. “Așa cum nu poți ajunge în Liga Campionilor în absența unor jucători de valoare și a unei echipe omogene, tot așa România nu poate intra în Uniunea Monetară cu doar câteva sectoare performante, în rest cu politici publice haotice, cu grave carențe de infrastructură și cu numeroși antreprenori-pomanagii sau îmbătrâniți prematur de poverile fiscal-birocratice ale unui guvern-antrenor ce pare mai degrabă potrivit pentru un rol județean sau comunal, nu european”, ne-a declarat economistul.

Ioana Petrescu (PRO România): ca să ajungem la 70% din PIB-ul per capita din zona euro trebuie să facem exact ce nu facem acum

“România trebuie să adere la zona euro doar când este pregatită, adică atunci când va îndeplini criteriile nominale şi reale. În acest moment, îndeplineste doar două din şase criterii nominale, mai puţine decât în urmă cu câţiva ani. Economia noastră trebuie să fie sincronizată cu cea din zona euro astfel încât să nu avem situaţii în care noi suntem în recesiune şi cei din zona euro sunt în expansiune. În acel caz, noi am avea nevoie de o scădere a ratei dobânzii, iar cei din zona euro de o creştere. Cum BCE decide dobânda în zona euro, ori noi, ori restul zonei euro ar avea de suferit. De asemenea, ar fi bine să fim şi la un nivel similar de dezvoltare economică. Ţările din zona noastră care au aderat la zona euro aveau la momentul aderării un PIB/capita de 70% din media zonei euro. PIB-ul per capita în Romania este acum aproximativ 63% din media zonei euro. Putem ajunge la 70% din PIB/capita al zonei euro până în 2024 doar cu o creştere de aproximativ 5% pe an. Este posibil dacă ne axăm pe reforme pe piaţa muncii, investiţii masive în infrastructură, reducerea decalajelor între zonele ţării, investiţii în inovare şi creşterea veniturilor bugetare. Adică exact ce nu facem acum!”, ne-a declarat fostul ministru de Finanţe, Ioana Petrescu, în prezent membru PRO România, împărtăşind, practic, argumentele BNR.

Problema reducerii accelerate a decalajelor dintre zonele ţării, în vederea parcurgerii drumului către euro, a fost menţionată şi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a indicat, plastic, că Bucureştiul ar pute intra lejer în zona euro, dar că ar fi tras în jos de Las Fierbinţi.

Anca Dragu: mergi neantrenat la maraton, nu te ia nimeni în seamă şi nici nu poţi termina cursa

“Indiscutabil, România trebuie să devină membra a uniunii economice şi monetare, dar această aderare nu vine în mod automat, în virtutea apartenenţei la UE. Autorităţle trebuie să se asigure că economia românească este suficient de flexibilă pentru a face faţă acestui statut. O economie rigidă, nereformată ar avea mai mult de suferit după aderarea la zona euro.

2024 pare un termen cam ambiţios, dar nu imposibil. Am avea la dispoziţie mai puţin de trei ani pentru a fi admisi in anticamera euro – mecanismul ratelor de schimb. Conditţa esenţială este ca guvernanţii să ia in serios acest obiectiv, să gândeasca un program de măsuri prin care investiţiile să devină atractive, să genereze locuri de muncă bine plătite şi să producă mărfuri şi servicii competitive la export. Un asemenea program ar trebui asumat de toate partidele şi guvernele ce se vor succeda până la data stabilită pentru aderare. Pe de altă parte, dicolo de asumarea internă a unui termen pentru aderarea la zona euro, trebuie să fim luaţi în serios în UE. De aceea, trebuie să recâştigăm credibilitatea că putem implementa politici economice pentru viitor, cu viziune şi în mod serios. Este ca atunci cand vrei să participi la un maraton, dar fără o pregătire serioasă nu te ia nimeni în seamă şi nici nu poţi termina cursa”, ne-a răspuns fostul ministru de Finanţe, Anca Dragu, în prezent membru al platformei PLUS.