Văcăroiu: CC a înaintat 675 de solicitări de declanşare a urmăririi penale cu prejudicii de 2,1 mld. euro în ultimii 10 ani

‘În perioada 2005-2015 au fost înaintate Ministerului Public 675 de solicitări pentru declanşarea procedurii de cercetare penală. Pe acestea le-am împărţit în două categorii. Cazurile în care prejudiciile produse bugetului de stat sau unităţilor administrativ teritoriale depăşesc 500.000 euro, o a doua anexă, cele sub 500.000 euro şi cazuri soluţionate. Toate acestea 675 la un loc însumează un prejudiciu total de 2,1 miliarde de euro. Ele sunt, o parte, vreo 200, soluţionate, cele mai mici, cu impact mai mic, iar altele sunt în curs. Generic, în câteva cazuri, pot să spun că avem situaţii în care prejudiciul produs pe un caz depăşeşte 500 de milioane euro. Este vorba într-un caz de vânzare de proprietăţi din domeniul public sau privat la preţuri mult inferioare sau situaţii în care s-au produs modificări prin norme în legislaţie fără ca normele să fie publicate în Monitorul Oficial, deci ele sunt nule de fapt şi de drept, producând însă prejudicii de dimensiunea aceasta. Cazuistica diferă, este foarte diversă, şi putem vorbi două săptămâni despre acest lucru’, a subliniat Nicolae Văcăroiu.

Acesta a menţionat că instituţia pe care o conduce verifică numai instituţiile publice, ‘e vorba de vreo 15.300 de entităţi care sunt ordonatori principali, secundari, terţiari, care trăiesc pe seama bugetului public’, dar şi toate societăţile, companiile naţionale, locale, în care statul deţine pachetul majoritar de acţiuni. De asemenea, sunt controlate, separat, peste două milioane de persoane fizice şi juridice care ‘într-o formă sau alta intră în contact cu banul public’, fie primesc subvenţii de la bugetul public, fie concesionează imobile din domeniul public sau privat al stat sau al unităţilor administrativ – teritoriale.

Preşedintele Curţii de Conturi a explicat că toate constatările de abateri de la lege sunt înscrise în rapoarte, procese verbale, şi sunt date decizii cu termen, pentru recuperarea sumelor la bugetul local, la bugetul public sau la cel de asigurări sociale, etc. Anul trecut, pentru 2014, au fost trimise pentru cercetare penală 127 de dosare.

‘În contextul în care nu aduc banii înapoi se consideră infracţiune şi conform legii se înaintează pentru a fi judecaţi şi condamnaţi sau să plătească pentru paguba creată. Separat, din rapoartele noastre, în cazul în care constatăm că sunt elemente de natura infracţională, se întocmeşte şi se precizează în procesul verbal şi în raport – se analizează în Centrală, în conducere, în board, care înseamnă cei 18 consilieri de conturi, toţi sunt demnitari, se discută fiecare caz – şi se înaintează către Ministerul Public pentru declanşarea procedurii de urmărire penală. În 2015, pentru 2014, sunt 127 de dosare care le-am trimis pentru cercetare penală. Ele sunt în desfăşurare fie la Parchetele de pe lângă tribunale, Curţii de Apel, DNA, DIICOT, Parchete de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Separat, tot în 2015, pentru 2014, mai avem încă 75 de sesizări, care acum sunt în discuţia plenului Curţii de Conturi şi care în perioada următoare, de la caz la caz, vor fi sau nu înaintate Parchetului general pentru urmărire penală’, a mai spus preşedintele Curţii de Conturi, în interviul de la Europa FM.

Potrivit sursei citate, există situaţii în care prejudiciile sunt cauzate de necunoaştere, însă majoritatea sunt acţiuni intenţionate.

‘Putem vorbi şi de necunoaştere. În cazul acesta intervenim cu multiplu control pentru a se face corecţiile necesare, avem de a face şi cu aşa-zisa neglijenţă în serviciu, dar în foarte multe situaţii este vorba despre acţiuni intenţionate. Sunt foarte multe constatări din păcate la nivelul unor ordonatori principali locali. Mă refer la primării de oraşe, municipii, consilii judeţene, unde facem verificarea cea mai simplă: verificare casieriei. De exemplu, impozitele şi taxele locale încasate se confruntă cu ce au depus la Trezoreria statului şi, din păcate, avem foarte multe cazuri acum, în secolul acesta, în care avem de-a face cu furturi din casierie, respectiv, se taie chitanţe, se iau banii de la oameni, nu mai ajung în trezorerie, se iau banii şi se bagă în buzunar. La nivelul unei primării 100.000 -200.000 înseamnă bani serioşi. Am constatat în destul de multe primării. Se depune o parte din bani, dar restul se regăseşte pe chitanţe însă nu se mai regăseşte pe evidenţa contabilă şi, respectiv, în Trezorerie unde au contul’, a precizat Nicolaie Văcăroiu.

Conform unui raport publicat de Curtea de Conturi, aferent exerciţiului financiar pe 2014, instituţia a constatat, în urma acţiunilor de audit derulate anul trecut la instituţiile publice, o serie de abateri care au generat prejudicii de 1,761 miliarde lei (395,76 milioane euro).

Cele mai mari prejudicii au fost constatate la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (40% din total), fiind aduse în principal prin: nerespectarea prevederilor legale cu privire la angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare, utilizarea nelegală a fondurilor acordate de la buget, precum şi prin modul defectuos de alocare şi utilizare a alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor, transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar.

Prejudicii au produs şi abaterile privind vânzarea şi/sau scoaterea din funcţiune a activelor corporale, concesionarea sau închirierea de bunuri proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionarea de servicii cu caracter public şi asocierile în participaţiune, administrarea, gestionarea şi inventarierea patrimoniului public şi privat.

Următorul buget la care s-au constatat prejudicii este cel al agenţilor economici din sectorul public, cu capital de stat sau al UAT-urilor (29%), prejudicii produse, în principal, prin efectuarea unor cheltuieli de personal neprevăzute de lege, stabilirea eronată a drepturilor salariile, inclusiv a sporurilor şi a altor drepturi acordate personalului, sau prin supraevaluarea nejustificată a unor cheltuieli.

Bugetului de stat, care deţine 20% din totalul prejudiciilor estimate, i-au fost aduse prejudicii, în principal, prin efectuarea de plăţi în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, în favoarea salariaţilor, înregistrate pe cheltuielile instituţiei fără efectuarea unei analize în vederea stabilirii persoanelor răspunzătoare şi fără a lua măsurile necesare recuperării sumelor de la acestea.

Totodată, au fost estimate prejudicii create prin efectuarea de cheltuieli cu bunuri şi servicii fără contraprestaţie (bunuri, lucrări, servicii nerecepţionate în cantitatea facturată şi plătită).

Potrivit Programului de activitate pe anul 2015, structurile Curţii de Conturi, centrală şi teritorială, au efectuat un total de 2.773 de acţiuni de verificare, cuprinzând 1.800 de misiuni de audit financiar, 120 de misiuni de audit al performanţei, 831 de misiuni de audit de conformitate (control tematic) şi 22 de acţiuni de documentare.