Văcăroiu: Peste 20 de dosare au rezultat în urma verificărilor Curţii de Conturi pe rectificările din 2016

Acesta a subliniat că nu au fost găsite fraude, în sensul că banii ‘s-au băgat în buzunar’.

‘Din punct de vedere al Curţii de Conturi s-a clarificat tot. Sunt peste 20 de dosare. Noi nu lucrăm la întâmplare. Avem specialişti buni, auditori cu o pregătire deosebită. 20 de dosare sunt rezultatul verificărilor făcute. Am primit sarcina să facem verificări pe ordonatorii principali de credite, pe ministere. Analiza este mult mai amplă. Constatările noastre au scos în evidenţă, spre exemplu, faptul că prin rectificările acestea s-au luat în calcul o serie de prognoze optimiste în ceea ce priveşte exerciţiul bugetar 2016 şi, pe baza acestora, la final de an, s-au tras nişte poliţe, în sensul că surse financiare suplimentare de circa 12-13 miliarde lei au fost date în teritoriu pentru a realiza o serie de obiective şi sarcini. Problema este rezultatul final, în sensul că faţă de un deficit bugetar, să spunem, la sfârşitul lui noiembrie, de 0,8% din PIB, datorită sumelor date, de regulă la sfârşitul lui noiembrie-decembrie, deficitul s-a dus la 1,6% din PIB’, a explicat Văcăroiu.

Potrivit acestuia, problema este dacă aceste sume date în teritoriu au fost folosite eficient.

‘Problema care se pune apropo de aceste verificări, care continuă, este dacă sumele date în teritoriu, fie la unităţi administrativ teritoriale, fie la ministere, au avut eficienţă, au fost cu adevărat în scop. Noi verificăm rezultatele din punct de vedere al eficienţei, economicităţii şi eficacităţii. Aceste analize s-au făcut pe fiecare minister şi au fost transmise. Ne-am îndeplinit obligaţia’, a spus preşedintele Curţii de Conturi.

El a precizat că, în prezent, Comisia constituită la nivelul Parlamentului analizează toate documentele Curţii şi face şi propria anchetă şi probabil n-au ajuns la concluzia finală.

‘A fost o analiză macroeconomică. Pot să vă spun că n-am găsit fraude: s-au băgat bani în buzunar. Sumele respective puteau fi date pentru a termina o serie de obiective, pentru a acoperi creanţe, obligaţii, datorii etc. Sunt multe lucruri de analizat’, a mai spus Nicolae Văcăroiu.

Rectificările bugetare operate în anul 2016 a fi trebuit să fie negative, nu pozitive, având în vedere situaţia veniturilor realizate la momentele aprobării acestora, reiese din raportul Curţii de Conturi elaborat în urma controlului legalităţii fundamentării, avizării şi aprobării legii bugetului de stat pe 2016 şi a actelor normative de rectificare bugetară şi publicat pe site-ul instituţiei.

‘Situaţia veniturilor realizate la momentele aprobării actelor normative de rectificare a legii bugetului de stat pe anul 2016, apreciem că ar fi trebuit să impună mai degrabă o rectificare negativă atât a veniturilor totale ale Bugetului General Consolidat (BGC), cât şi a cheltuielilor totale’, se arată în raportul citat.

Potrivit documentului, fundamentarea veniturilor bugetului general consolidat în cazul celor două rectificări bugetare a fost realizată într-o manieră accentuat de optimistă, deşi gradul de realizare a veniturilor bugetare la momentul elaborării acestor acte normative înregistra valori cu circa 5% mai mici decât nivelul programat (veniturile nerealizate la BGC de 4,7 miliarde lei, respectiv de 9,5 miliarde de lei).

‘Cu toate acestea, a fost promovată o rectificare pozitivă în cazul OG nr. 14/2016, veniturile estimate la BGC fiind majorate cu încă 4,2 miliarde de lei, iar prin cea de-a doua rectificare bugetară, din luna noiembrie 2016, nivelul prognozat al veniturilor bugetare a fi încasat la 31.12.2016 a fost majorat cu 0,34 miliarde de lei. Din analiza execuţiei veniturilor bugetului general consolidat, se poate lesne observa faptul că estimarea iniţială a veniturilor BGC, avută în vedere la elaborarea legii bugetului de stat pe anul 2016 a înregistrat un grad de acurateţe mai ridicat decât cel corespunzător celor două rectificări bugetare’, se menţionează în document.

Mai mult, susţine Curtea de Conturi, veniturile bugetului general consolidat au coborât la 29,49% din PIB în 2016, de la 34,9% din PIB în 2015, şi mult sub media UE, de 44-45% din PIB.

În acelaşi timp, în raport se menţionează că fundamentarea cheltuielilor bugetului general consolidat a fost realizată, de asemenea, ‘într-o manieră optimistă’, volumul acestora fiind majorat cu 4,2 miliarde de lei în cazul primei rectificări bugetare, şi respectiv cu 0,29 miliarde de lei în cazul celei de-a doua rectificări.

‘Gradul de realizare a cheltuielilor raportat la prevederile definitive (după cele două rectificări) a fost unul redus, de 94,46%, iar gradul de realizare a cheltuielilor raportat la prevederile iniţiale a fost de 96,03%. Programarea iniţială avută în vedere la capitolul cheltuieli bugetare este mult mai aproape de realitate faţă de programarea operată cu ocazia rectificărilor bugetare, deşi la momentul elaborării celor două acte normative de rectificare existau suficiente informaţii referitoare la execuţia bugetară la 30.06.2016, respectiv 30.09.2016, care indicau un nivel redus al execuţiei bugetare, astfel încât să fie luată în considerare o rectificare negativă a cheltuielilor bugetare’, mai arată Curtea de Conturi în raportul citat.

Mai mult, instituţia consideră că prin promovarea celor două rectificări nu s-a obţinut creşterea acurateţei prognozei veniturilor totale ale BGC, în fapt înregistrându-se o scădere a gradului de realizare a programului de venituri (nivel de realizare de 96,8% faţă de programul iniţial, 95,1% faţă de prima rectificare şi 94,9% faţă de veniturile prognozate la cea de-a doua rectificare).

‘Această estimare eronată a veniturilor bugetului general consolidat este dificil de justificat din punct de vedere al unor criterii obiective, întrucât la momentul elaborării celor două ordonanţe de rectificare, veniturile efectiv încasate la acest buget înregistrau nerealizări semnificative faţă de nivelul programat’, se arată în raport.

Obiectivul de menţinere a deficitului BGC sub limita de 3% din PIB, în contextul realizării la un nivel inferior a veniturilor bugetare, a impus renunţarea la efectuarea unor cheltuieli bugetare, în special cele alocate pentru investiţii, se mai arată în raportul citat.