Văcăroiu: Primăriile şi ordonatorii mari au tendinţa de a face în exces studii de fezabilitate şi proiecte în exces

‘Sunt studii de fezabilitate, nu aş spune în prostie, dar tendinţa la nivelul primăriilor, la nivelul ordonatorilor mari principali de credite este de a elabora studii de fezabilitate şi proiecte, cu aprobare la Comisia Europeană, în exces. Să nu uitaţi că fiecare studiu şi proiect costă enorm, undeva între 3 şi 7% din valoarea investiţiei. Lucrurile sunt deosebit de grave, să plăteşti 10 – 15 studii şi să le pui la coş, bani cheltuiţi anapoda în contextul în care oamenii circulă în noroi în zona rurală şi chiar în unele zone urbane, când nu ai iluminat public adecvat, când ai şcoli cu grupuri sanitare în curte în secolul XXI’, a spus Văcăroiu.

Întrebat de ce nu se investeşte în infrastructură deşi există fonduri de peste 7 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, Văcăroiu a precizat că în primul rând trebuie să existe proiecte viabile depuse la timp la CE, iar studiile de fezabilitate şi proiectele să fie deja finalizate, astfel încât licitaţiile să fie demarate foarte rapid după ce au fost obţinute fondurile de la Comisia Europeană.

‘În primul rând trebuie să ai proiecte viabile, să le depui la timp către Comisia Europeană ca să fie aprobate. În al doilea rând, după cei ai obţinut aceste sume, să ai deja studii de fezabilitate la proiectele făcute, aprobate, să fii rapid în curs cu licitaţia şi să utilizezi rapid banii pentru că sunt termene pentru utilizare, dacă nu, trebuie să-i rambursezi la Comisie’, a adăugat Văcăroiu.

În opinia acestuia, greşeala cea mai mare care s-a făcut de-a lungul timpului este că s-a pierdut capitalul autohton, în condiţiile în care numai în industrie aceasta ar trebui să deţină minimum 55% din capitalul social al societăţilor respective.

‘În primul rând vreau să vorbesc despre investitorul autohton, pentru că greşeala mare care s-a făcut de-a lungul timpului în bătălia pe care am dus-o eu, într-o ţară cum este România, este pe capitalul autohton din industrie, dar nu numai în industrie. Acesta ar trebui să deţină minimum 55% din capitalul social al societăţilor respective. De ce? Pentru că diverşi analişti economici spun că România s-a transformat într-o colonie. De unde provine o astfel de afirmaţie? Tocmai din faptul că în loc să se insiste chiar după discuţii serioase cu Comisia Europeană pentru a găsi mecanisme de a stimula creşterea capitalului autohton şi ei să devină proprietari în industrie. Capitalul străin indiscutabil este binevenit pentru că vin şi cu tehnologie înaltă, dar nu chiar aşa. Eu am o exprimare mai elegantă acum, dar în contextul globalizării lucrurile sunt mai complicate. De regulă, investitorii străini nu vin să construiască de la iarba verde (…) Nu se mai construieşte de la iarbă verde. Investitorul vine pe modelul Nokia de la Cluj. Face o hală care e demontabilă în 48 de ore, ca să produci tu nişte produse de generaţie depăşită, dar pentru care mai au o piaţă, stă doi ani, după care s-a terminat, a plecat, bonjour şi te-a lăsat cu 2.000 de locuri de muncă în aer’, a subliniat Văcăroiu.

Preşedintele Curţii de conturi consideră că investiţia Renault în România este oarecum diferită, pentru că a avut o istorie înainte de 1990, însă nu exclude plecarea acestuia dacă nu va avea profitul în creştere.

‘Este foarte greu. Nu vă uitaţi la Renault, pentru că a avut o istorie din 1990. A fost prezent aici, avea o forţă de muncă şi are şi acum cu calificare foarte bună, dar plătită la un sfert faţă de cât plătesc în ţările dezvoltate din UE, deci avantajul este de partea lor. Toată bătălia lor este pentru profit, în momentul în care nu vom avea profitul ăsta în creştere să ştiţi că nu au nicio jenă să spună: închidem şi plecăm în Maroc’, a adăugat Văcăroiu.

În ceea ce priveşte lipsa infrastructurii din România, una dintre principalele probleme ridicate de investitorii străini, Văcăroiu afirmă că sunt prioritare culoarele 4 şi 9.

‘Şi capitalul autohton şi capitalul străin îşi fac socotelile atunci când se apucă de o investiţie sau preia prin privatizare un obiectiv, se gândesc ce căi de transport folosesc. Înainte mai era cât de cât un avantaj, avantajul că România avea una dintre cele mai perfomante căi ferate ca difuzare în teritoriu, practic toate oraşele din România, inclusiv platformele industriale, aveau cale ferată. Acum s-a distrus aproape tot în domeniu (…) Fără infrastructură lucrurile sunt complicate şi va trebui ca pe ultima sută de metri, în ultimul ceas, să construim culoarul 4 şi culoarul 9, rapid. După părerea mea, dacă autostrada Bechtel se făcea cu marile companii din China din domeniul construcţiilor… Acolo o autostradă ca aceasta se termina în trei ani maximum. Chinezii au făcut o autostradă de 2.200 de kilometri, pe 8 benzi, patru dus şi patru întors, la costuri la jumătate sau la sfert din ceea ce am plătit noi şi într-un timp de numai doi ani şi o lună’, a mai spus Văcăroiu.

Întrebat dacă este pesimist sau optimist când vine vorba despre construcţia de autostrăzi, şeful Curţii de Conturi a afirmat că se consideră ‘tot timpul optimist, însă mă doare că se cheltuie anapoda banii ţării’.

‘Ar fi greşit să fiu pesimist, sunt tot timpul optimist, însă mă doare că se cheltuie anapoda banii ţării fără un rezultat concret sau că se fac lucruri de mântuială. Sunt lucruri de nepermis, să faci o autostradă în câţiva ani, Bucureşti-Constanţa, şi în fiecare an să astupi gropi. Eu iau modelul Germaniei pentru că am vazut la ei că au o perioadă de garanţie de 50 de ani’, adăugat preşedintele Curţii de Conturi.

Potrivit acestuia, în prezent sunt probleme mari la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, dar şi în ceea ce priveşte drumurile judeţene.

‘Toată lumea critică şi pe bună dreptate. Ne mişcăm foarte încet. Este inadmisibil ca o autostradă, de exemplu Bucureşti-Oradea, să dureze 20 de ani, când în mod normal, hai să zic prin absurd, şi patru ani ar fi prea mult, dar durând 17-18 ani lucrurile devin foarte complicate, înseamnă că plăteşti de două-trei ori preţul acestei autostrăzi. Cazurile sunt diverse, multiple, grele. Este vorba în primul rând de lipsa de specialişti performanţi în domeniu şi mai ales de manageri de calitate la nivelul Ministerului Transporturilor, CNADNR. În al doilea rând, s-au distrus acele institute de proiectări şi care făceau studii de fezabilitate, de dinainte de 89, şi s-a pus în locul lor o serie de de instituţii private care multe dintre ele sunt vai de mama lor. În al treilea rând, capitalul autohton în domeniul industriei construcţiilor, mă refer la societăţile de construcţii, a fost cam decapitat în timp pe diferite motive. S-a pus accent să vină firme străine să facă aceste lucrări, cum e Bechtel, şi aţi vazut ce s-a întâmplat’, a subliniat preşedintele Curţii de Conturi.

Acesta a menţionat că este o soluţie proastă pentru România construcţia de autostrăzi fără un strat de beton de 30-40 de cm, dat fiind gradul de seismicitate al ţării.

‘Faptul de a construi autostrăzi fără a pune un strat de 30-40 cm de beton, după părerea mea este o soluţie proastă pentru România, care este o ţară cu grad de seismicitate, pe tot teritoriu, mare. Nu e în ordine pentru că mişcări ale pământului sunt permanente, chiar la cutremurele mici, pe care nu le simţim, pământul se mişcă, avem şi inconvenientul sau avem Lanţul Carpatic, împărţind ţara în două şi atunci torenţii de apă ce vin de la ploi abundente vin în forţă şi produc pagube în ceea ce priveşte autostrăzile’, a explicat Văcăroiu.