Valentin Ștefan, Poșta Română: Vrem să intrăm pe piața cărților tipărite. Avem deja un precontract semnat

Poșta Română vrea să-și diversifice portofoliul de servicii. Compania se uită și spre piața cărților tipărite și crede că poate veni cu prețuri competitive. “Se pare că editurile au o mare problemă cu spațiul de stocare al cărților și evident când ai o comandă 1.500 de cărți, nu știi dacă vinzi din ea 300 sau 400, și poți să rămâi cu foarte multe cărți nevândute. O editură poate să dea o comandă de 10 cărți, spre exemplu, chiar dacă costul per bucată e puțin mai mare, dar per total e mult mai rentabil. E un tip de domeniu în care vrem să intrăm, avem un precontract semnat deja, nu pot să vă spun despre cine e vorba. Dacă nu era contractul cu MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru tipărirea cardurilor de energie), am fi demarat procedura chiar de acum”, a declarat Valentin Ștefan, directorul general al Poștei într-un interviu pentru Economica.net.

Pentru tipărire ar urma să fie folosit echipamentul de la Fabrica de Timbre, aflată în subordinea Poștei, care a necesitat o investiție recentă de circa 7 milioane de lei și cu ajutorul căreia s-au printat și pus în plic cardurile de energie, distribuite începând din 1 februarie către pensionari prin intermediul poștașilor.

“E o piață pe care vrem să o încurajăm, suntem convinși că o să avem prețuri și mai bune pentru edituri, poate și prețul cărții la scădea, deci cărțile vor fi mai accesibile”, mai spune Ștefan, care crede că acest tip de serviciu va putea deveni o sursă consistentă de venit pentru Poștă. Investiția, spune directorul Poștei, va fi recuperată în mai puțin de un an.

Pași spre digitalizare

Directorul Poștei ne-a mai vorbit și de planurile de digitalizare a pensiilor. Poștașii pierd cam o oră, două în oficiul poștal dimineața când își iau trimiterile, dar și seara, când fac decontul. Și asta pentru că totul se face manual, iar pensiile și ajutoarele sociale sunt cele mai mari consumatoare de timp. “Dacă digitalizăm aceste operațiuni, sau măcar o parte din ele, economisim, nu două, poate o oră, ceea ce înseamnă 10.000 de ore (n.r. – numărul poștașilor) reduse în fiecare zi”, ne explică Valentin Ștefan.

Mai concret, baza de date care vine de la Casele de Pensii ar urma să fie digitalizată, iar sistemul să sorteze, pentru fiecare poștaș în parte cât trebuie să distribuie în fiecare zi.

“Când merge pe teren, beneficiarul va semna pe dispozitivul electronic, iar sistemul va calcula apoi automat cât mai are poștașul de distribuit, nu să stea să calculeze, ci să apese pe un buton. Ne rezolvă și nouă problemele de supervizare a întregului proces”, explică directorul, care mai adaugă și că până de curând, curieratul la Poștă se făcea pe hârtie. Fiecare șofer primea lista cu adresele și trebuia să-și facă singur traseul.

“Abia acum am cumpărat un sistem de rutare automat, care calculează ruta fiecărui curier în parte”, mai spune Ștefan.

În plus, Poșta se pregătește să preia și alte servicii. “Ne îndreptăm cu pași repezi spre digitalizare și deja foarte multă lume a rămas în urmă. Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu rămâne în urmă și că oamenii care nu vor sau nu pot să folosească serviciile digitale pot rămâne în continuare cetățeni ai statului și să beneficieze în continuare de servicii”, mai spune oficialul companiei.

Și ne oferă ca exemplu cazierul judiciar care se poate descărca online, dar care este disponibil și în secțiile de poliție.

“Peste un an, doi, cineva va trebui să preia partea aceea care va rămâne pe hârtie, și asta poate să o facă Poșta. Așa că ne pregătim ca pentru următorii 5, 10, 20 de ani cât va dura această tranziție spre digitalizarea țării să sprijinim statul român în a-și rezolva toate aceste probleme cu cetățenii care nu pot sau nu vor digitalizare”, completează Ștefan, care spune că sunt inițiative legislative, precum cea a lui George Tuță, care prevede eliminarea casieriilor din toate instituțiile publice și mutarea lor către bănci, poștă sau online, iar Poșta trebuie să fie pregătită să preia aceste sarcini.

“Avem un buget de investiții generos an de an și nu reușim să cheltuim banii”

Șeful Poștei spune că deși instituția are un buget generos de investiții an de an, din el se cheltuie circa 30% și speră ca anul acesta să fie demarate investiții anunțate încă din 2022.

“Nu reușim să cheltuim bani așa că miza nu este neapărat să alocăm resurse, ci efectiv să trecem la îndeplinire. Am reluat un proiect care a fost din păcate blocat intern, cel de cutii poștale digitale. Ne-am chinuit tot anul trecut să cumpărăm acele 3.000 de cutii poștale și nu am reușit. Acum reluăm procedura și sper să o scoatem și în SICAP, pentru care avem alocate 100 de milioane de lei”, spune Ștefan.

În urmă cu un an, compania anunța planuri pentru achiziția a 3.000 de cutii poștele digitale, dar și de sisteme de sortare automată, muncă pe care o fac acum circa 400 de angajați ai Poștei. Tot primăvara aceasta, compania vrea să demareze procedura de achiziție a sistemului ERP.

Întârzierile în implementarea investițiilor sunt cauzate și birocrație. Șeful Poștei ne mai dă un exemplu. Achiziția serverelor din sediul central, o investiție de două milioane de lei, a avut nevoie de avizul Consiliului de Administrație (CA).

„E normal pentru investiții strategice ca acestea să aibă avizul CA, dar trec și investițiile minore, precum cea pentru servere. A durat un an de zile de când am demarat procedura și până le-am primit. De regulă, obținerea tuturor avizelor ne întârzie în implementare cu șase luni. Încercăm cel puțin intern să urgentăm procedurile acestea dar, oricât de birocratic ar fi statul român, compania nu are nicio scuză că nu reușește să ducă o investiție la bun sfârșit în zece ani. Dar dacă nu putem duce la bun sfârșit o investiție în trei, șase luni, atunci dăm vina pe stat, daca nu ai dus-o în zece ani, ani atunci ești sută la sută responsabil de ineficiență”, ne-a mai spus directorul general al Poștei, care a anunțat luna trecut că posturile a 1.000 de șefi care nu produc urmează să fie restructurate.

Vânzarea proprietăților imobiliare ale Poștei

Întrebat dacă are planificate și investiții în renovarea agențiilor, directorul Poștei spune că se află acum în proces de a clarifica statutul juridic al multora dintre agenții, acolo unde au fost construite spre exemplu, pe terenul primăriilor. Din cele 5.500 de agenții din rețeaua poștală, 3.500 sunt spații puse la dispoziția companiei de către poștași. Practic, o cameră din casa lor, în zone unde rurale unde nu se justifică prezența unui oficiu poștal. Acest sistem funcționează de ani de zile, angajatul lucrează de acasă, iar compania are costuri reduse.

Pe lângă acestea, Poșta mai are 1.000 de oficii poștale, cu circa doi, trei angajați și 1.000 mai mari.

“Avem 1.500 de proprietăți care sunt într-o mai mare sau mai mică măsură în proprietatea noastră, și anume sunt unele clădiri care au fost date printr-o hotărâre de guvern în anii ‘90, prin care, circa 600-700 de clădiri au trecut din proprietatea statului, în proprietatea Poștei. Numai că statutul juridic nu este clar și nu putem face investiții în renovarea acestora”, ne-a explicat Ștefan, care a studiat și modelul de business practicat de Poștele din regiune, precum cele din Germania sau Estonia, care au închis multe din locațiile fizice.

“Vrem să le valorificăm fie prin renovarea și modernizarea lor, fie prin închirierea către terți. Noi am investit semnificativ în tot ce înseamnă proprietățile Poștei anul trecut, suma alocată a fost egală sau chiar mai mare decât toată suma alocată pe acest gen de investiții în ultimii zece ani, și nu se vede. E o problemă care necesită mai mult timp și resurse, dar asta e direcția în care mergem”, mai spune directorul companiei.

De unde vin cei mai mulți bani

Serviciile de poștă și curierat au generat afaceri de peste 7 miliarde de lei în 2021, iar liderul pieței este Poșta, cu afaceri de 1,35 de miliarde de lei. Pentru 2022, situația financiară nu a fost încă încheiată, dar Valentin Ștefan spune că cea mai mare parte care generează venituri sunt serviciile financiare, cu un procent de circa 52-53% din totalul cifrei de afaceri, din care 42% reprezintă distribuirea pensiilor, iar 10% alte tipuri de servicii financiare, printre care și transferul de bani de la persoane fizice către cei 23.000 de deținuți din penitenciare.

Poșta clasică, ce include și distribuția facturilor la utilități, reprezintă 17% din afaceri, iar un procent identic este adus de trimiterile cu confirmare de primire, precum cele de la ANAF, CNAIR, MIPE, tribunale și judecătorii. Partea de curierat reprezintă 7%, însă cei mai mulți bani sunt generați de curieratul extern, care vine prin serviciul unic universal.