Valentin Tătaru (ING): Dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine

Întrebat în ce măsură va influenţa economia faptul că vom avea facilităţi care produc energie cu un cost de 200 de euro megawatt-oră, Tătaru a răspuns: „Vedem deja efectele în industrie”.

„Deci industria, producţia industrială se contractă în fiecare an, le vedem deja. Companiile româneşti plătesc preţuri la energie mai mari decât în Vestul Europei, şi nu cu puţin. Nu cu puţin. În Suedia, este cam o treime din cât este în România preţul energiei. Cum poţi să concurezi cu acele companii? Nu ai cum. Şi, atunci, se tot reduce osânza, până nu mai e. Nu ai ce să faci. Şi, ne place, nu ne place, vedem deja cifrele. Deci, ne contractăm. Am ajuns cu producţia industrială, m-am uitat pe istoric, am ajuns la nivelul din 2014, da? Noi am fi zis că suntem, teoretic, cum e cu PIB-ul, maxim istoric în fiecare an. Nu e aşa. Deci, suntem la nivelul din 2014 cu indicele producţiei industriale şi nu mergem în direcţia de a recupera. Probabil vom scădea în continuare. Asta e direcţia, nu văd cum ai putea să schimbi dintr-odată, pentru că e ca un petrolier căruia nu-i poţi schimba direcţia dintr-odată. Sunt paşi mici care trebuie făcuţi. Ai urgenţa asta fiscală şi măsuri pe termen scurt ca să peticeşti bugetul care nu-ţi permite să ai o viziune pe termen lung. Dar asta e realitatea cu care lucrăm”, a susţinut el.

Economistul-şef a precizat că o şansă de a recupera sunt fondurile europene care folosesc la construcţia de autostrăzi, lipsa acestora ducând la pierderea unor mari investiţii ale Daimler şi Audi.

„Probabil, iarăşi, pe fonduri europene avem o şansă să facem lucruri pe care altfel nu ni le-am putea permite şi o parte se fac deja. România îşi construieşte acum reţeaua de autostrăzi pentru prima dată. Nu e ca în Germania, nu facem a zecea autostradă. O facem pe prima, care leagă nişte regiuni ale ţării. M-aş aştepta ca de aici să avem un efect de multiplicare greu de estimat în momentul de faţă, dar business-uri noi şi o angrenare a mediului economic, pentru că, încă o dată, uneşti nişte regiuni care niciodată n-au fost unite, creezi condiţiile pentru ca nişte investitori să ia nişte decizii care poate înainte au ocolit România din cauza lipsei infrastructurii. Ştim sigur că mari investiţii au ocolit România: Daimler, Audi. Ştim sigur că au ocolit România din cauza infrastructurii. Acum, sigur, probabil nu vor să-şi mai facă încă o fabrică – şi-au făcut deja în Ungaria, dar un motiv de optimism foarte prudent vine din zona asta, că în momentul de faţă ne construim această reţea de de autostrăzi”, a arătat Tătaru.

Aceasta a făcut referire şi la digitalizare, respectiv la gradul de colectare a taxelor şi impozitelor de către fisc, atrăgând atenţia că ”dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine”.

„Modernizăm şi pe partea digitală, să zicem. Statul se mai modernizează pe ici, pe colo. ANAF…nu mai intru în povestea asta cu colectarea, că e o poveste întreagă şi, cum îmi place să spun, deşi dau dintr-una în alta acum, atenţie cine doreşte colectarea asta, pentru că banii ăştia necolectaţi nu dispar, nu se duc în cosmos. Ei sunt în jurul nostru. Sunt şi prin maşinile de pe stradă, sunt şi prin preţurile apartamentelor din nordul Bucureştiului, ei sunt pe undeva. Sigur, asta nu înseamnă că nu trebuie îmbunătăţită colectarea, dar trebuie gradual, pentru că dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine. Şi atunci, da, e foarte complicată situaţia. N-aş vrea să fiu în locul viitorului ministru de Finanţe sau viitorilor, că probabil vor fi mai mulţi. Da, lucram cu ce avem. N-aş vrea nici să fim foarte pesimişti. Până la urmă încă vorbim de creştere economică, chiar dacă ea nu e neapărat cea mai sustenabilă. E pe consum, e pe importuri, e cum e, dar totuşi încă vorbim de creştere economică şi să sperăm că în momentul în care România va ajunge cu datoria la un nivel la care deja nu prea mai merge cu gluma ne vom şi dezvolta nişte capacităţi care să ne permită să mergem înainte, să plătim din datoria respectivă. E deocamdată mai multă speranţă sinceră”, a transmis Valentin Tătaru.

Bucharest Center for Economy & Society (CES Bucharest) a organizat miercuri conferinţa „Planul de business al României în 2025. Strategii de recuperare a decalajelor. Priorităţi imediate de creştere”.

Lideri de business din sectoare cheie ale economiei, precum energie, industrie, transporturi, pharma, banking, au dezbătut câteva dintre subiectele esenţiale pentru dezvoltarea economiei, precum: direcţii de business la final de 2024 şi priorităţile pentru 2025; surse de finanţare şi creştere a accesului la capital pentru sectoarele – cheie din economie; creşterea vânzărilor şi scalarea pe pieţele externe, în contextul impredictibilităţii globale; noi idei de investiţii; planul de business al managerilor şi antreprenorilor din România pentru 2025.