Valoarea de piaţă a companiilor româneşti suferă din cauza crizei din Ucraina
Analiştii Erste Group Research fac estimări optimiste privind evoluţia economiei româneşti şi nu numai ei. De la agenţia de rating S & P se aşteaptă promovarea României la calificarea „investment grade„, care este prima treaptă prin care se recomandă o ţară marilor investitori ai lumii. La rândul său, Moody’s a modificat perspectiva ratingului „Baa3” al României de la negativă, la stabilă.
Guvernul român se împrumută la dobânzi din ce în ce mai mici, semn al încrederii pieţelor în economia românească, iar puterea leului creşte faţă de euro până la niveluri care îi preocupă şi pe guvernatorul BNR.
Prin urmare, ar mai fi destul loc pentru creşteri la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), chiar dacă principalii indici ai Bursei au ajuns în aceste zile la valori de peste trei ori mai mari decât cele din perioada februarie – martie 2009, când s-au înregistrat cele mai mici cotaţii din perioada crizei.
Acţiunile listate la BVB nu au ţinut pasul cu marile pieţe ale lumii, care au atins din nou şi chiar au depăşit cotaţiile de dinainte de criză. În schimb, Bursa din Bucureşti înregistrează încă peste 44% pierderi faţă de perioada maximelor din iulie 2007, potrivit indicelui BET C, şi de 60% pe acţiunile indicele BET.
Totuşi, aşteptarea este principala caracteristică a pieţei, în ciuda spaţiului de creştere aflat la dispoziţia acţiunilor româneşti.
„Situaţia cea mai apropiată de tine te influenţează cel mai mult. Deocamdată tulburările din Ucraina sunt certe, iar potenţialul lor negativ nu poate fi ignorat. Veştile bune despre ratingul favorabil investiţiiilor vor conta pe măsură ce vor deveni realitate. Până atunci stăm în aşteptare, să vedem o direcţie clară, iar când aceasta se va confirma, atunci principalele acţiuni de la cotă vor reacţiona”, a declarat Mihai Chişu broker la Swiss Capital, pentru ECONOMICA.NET.
Astfel că, viitorul apropiat nu este neapărat strălucitor nici măcar pentru cele 10 -12 vedete consacrate ale ringului digital al BVB: OMV Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), Fondul Proprietatea (FP) şi cele cinci SIF-uri (societăţi de investiţii financiare), Romgaz (SNG), Nuclearelectrica (SNN), Transgaz (TGN), Transelectrica (TEL), BRD şi probabil alte câteva, printre care Conpet Ploieşti (COTE), care ar putea transporta maimult ţiţei pentru rafinăria Lukoil
Acţiunile menţionate sunt cele mai căutate şi au cele mai mari şanse să crească în conjuncturi favorabile de piaţă, dar mai sunt şi altele, din planul secund al atenţiei investitorilor străini. Compa Sibiu (CMP), Electroargeş (ELGS), Artego Tg Jiu (ARTE),„revelaţia din Dorohoi” (Conted, producătoarea de confecţii pentru mari branduri europene), Prospecţiuni SA (PRSN) care caută ţiţei şi gaze naturale, Rompetrol Well Services (PTR), Dafora (DAFR) şi Condmag (COMI), Romcab (MCAB) sau Romcarbon (ROCE) s-au aflat chiar şi în portofoliile fondurilor străine de investiţii.
Brokerii sunt însă sceptici chiar şi în privinţa vedetelor şi cu speră cu atât mai puţin în veşti bune de la celelalte.
„Ameninţarea războiului civil din Ucraina ar putea amâna decizia S&P ca şi efectele asupra economiei reale ale performanţelor macro economice. Astfel că, deocamdată, nu se poate vorbi despre eventualele efecte benefice la Bursă, nici măcar pentru vedete, daramite pentru acţiunile din planul secund al atenţiei investitorilor”, a declarat Marcel Murgoci, director de operaţiuni al casei de brokeraj Estinvest, pentru ECONOMICA.NET.
În cazul în care ameninţarea menţionată nu va mai fi „la fel de apăsătoare, atenţia ar rămâne concentrată pe vedete, dar şi dintre acestea, nu ştiu câţi ar mai alege SIF-urile. Se cam stă în expectativă la SIF-uri, din cauza suspiciunii că o mână de oameni (iniţiaţi) ar putea face jocurile unor interese obscure, ca urmare a usurinţei cu care pot obţine controlul asupra acestor fonduri de investiţii”, a adăugat brokerul.
Brokerul face aluzie la concentrarea acţiunilor SIF-urilor de către reprezentanţii câtorva investitori, fenomen declanşat atunci când Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a permis SIF-urilor să-şi cumpere una alteia acţiunile. O concentrare remarcabilă s-a produs între SIF Banat Crişana şi SIF Muntenia, cărora, ocazional, li se pote alia şi celelalte SIF-uri.
„Dacă trebuie neapărat să caut o favorită în eşalonul doi, atunci primul nume care îmi vine în minte este Compa, datorită constanţei cu care îşi derulează afacerile, iar al doilea este Rompetrol Rafinare (RRC), datorită eventualităţii vânzării de către stat a acţiunilor obţinute recent, chiar dacă această eventualitate pare îndepărtată”, a mai spus Marcel Murgoci.