Valul doi al pandemiei va spulbera economia, inclusiv o parte din cei care au rămas în picioare după primul val

Șomerii vor fi loviți primii de al doilea val

Un al doilea val al pandemiei va afecta, în primul rând, categoriile deja lovite de primul val. Cei care au rămas fără slujbe vor avea șanse din ce în ce mai mici să își găsească un loc nou de muncă. Conform INS, în iunie 2020, existau 467.000 de șomeri, cu 124.000 mai mulți decât în luna iunie a anului precedent. Conform ultimelor date ANOFM din luna iunie, 32,98% dintre șomeri sunt sub vârsta de 39 de ani, 28,45% au vârste cuprinse între 40 și 49 de ani, 19,64% sunt cu vârste între 50 și 55 și 18,93% sunt peste 55 de ani. Categoria cea mai afectată pare să fie cea a tinerilor. Conform aceleiași surse, 25,48% dintre șomeri sunt fără studii sau cu educație primară, 29,16% sunt cei care au terminat gimnaziul și 7,85% au studii universitare. Deci, cei mai afectați sunt cei fără educație sau nivel redus de instruire.

De parcă nu ar fi fost de ajuns, pe lângă cei care au rămas fără un loc de muncă, nu vor primi bani nici salariații care au stat în carantina sau izolare, dar pentru care direcțiile de sănătate refuză să elibereze avizele necesare, astfel încât medicii de familie să le poată acorda concediu medical plătit 100%, așa cum prevede legea. În aceste condiții, angajatorul îi va considera pe perioada carantinei sau izolării în concediu fără plată, în cel mai bun caz. Însă, pot fi și situații în care salariații își pot pierde locul de muncă, deoarece nu pot face dovada că au lipsit de la serviciu din motive întemeiate.

Sectoare economice deja afectate de pandemie

În acest moment, analiza pe domenii de activitate economică nu poate fi decât preliminară. INS a publicat o cercetare a impactului COVID-19 asupra mediului economic, în lunile martie și aprilie 2020. Studiul este bazat pe răspunsurile date de 8.831 de managerii din industriile întreprinderilor din industria prelucrătoare, construcții, comerțul cu amănuntul și servicii în perioada 17-19 martie, deci la începutul crizei. 52,1% dintre agenții economici din sectorul transporturilor și al depozitării prevedeau că în aprilie activitatea li se va restrânge cu mai mult de 25%. Cei mai pesimiști dintre cei intervievați au fost cei din sectorul de hoteluri și restaurante. 95,4% dintre aceștia au prevăzut o restrângere a activității cu mai mult de 25% sau chiar închiderea firmelor.

Asociații ale mediului de afaceri confirmă prognozele sumbre de la începutul pandemiei. Camera de Comerț și Industrie Prahova anunță în urmă cu câteva zile ca 50% din firmele din turism și HoReCa vor intra în insolvență în septembrie-octombrie 2020. Ultimul comunicat INS arată că turismul intern a suferit mult în luna iunie a acestui an, cea mai recentă lună pentru care există date statistice oficiale. În luna iunie 2020, comparativ cu iunie 2019, sosirile în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au scăzut cu 74%, înnoptările cu 76%, iar sosirile vizitatorilor străini au scăzut cu 68%.

Încă nu avem un studiu pentru aceste firme după perioada de urgență, dar datele referitoare la salariile din aceste domenii sunt dovada că managerii nu s-au înșelat în prognoze. O statistică publicată de INS în 9 iulie, ne arată că veniturile salariale nete au scăzut simțitor în luna mai, pentru anumite categorii. Cei mai afectați au fost cei care lucrează în transporturi aeriene, care s-au trezit în mai 2020 cu un venit net de 35% mai mic față de luna mai 2019. Cei care lucrează în hoteluri și restaurante au încasat un venit salarial net cu 22% mai mic decât în urmă cu un an, iar cei care lucrează în domeniul artistic, activități culturale și recreative au încasat un venit cu 8,4% mai mic decât în 2019.

Însă, există și domenii în care salariații au câștigat mai bine în această perioadă. Cei care lucrează în domenii precum producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au câștigat cu 12,9% mai mult decât anul trecut, iar cei din informații și comunicații cu 11,9% mai mult. Personalul din sănătate și cel din asistență socială a câștigat cu 9% mai mult, iar cei din învățământ cu 4,8% mai mult.

Investitorii străini sunt descurajați de autoritățile române

Din punct de vedere economic, nu ne ajută prea mult ca ministrul român al sănătății spune ca am ajuns „ciuma Europei”, descurajând astfel orice investitor care ar dori să vină în România. Și nu ne ajută nici faptul că suntem puși pe lista neagră în mai multe țări europene, printre care Belgia, Danemarca, Cehia unde toată lumea care sosește din România sau din anumite județe din România trebuie să fie testată sau să stea în carantină 14 zile.

Economia poate fi ținută pe linia de plutire doar dacă ne ocupăm serios de criza medicală. Trebuie să acționam rapid ca să ținem în frâu răspândirea virusului
Guvernul trebuie să ia exemplul tarilor care au gestionat bine coronacriza și să instituie măsurile necesare pentru împiedicarea răspândirii infectărilor. Testarea în masă și efectuarea anchetelor epidemiologice sunt lucruri asupra cărora specialiștii s-au pronunțat foarte clar ca fiind de mare ajutor în lupta cu COVID-19. De asemenea, distanțarea fizică este o măsură acceptată ca obligatorie pentru împiedicarea transmiterii comunitare a SARS-CoV–2. În aceste condiții, guvernul ar trebui să decidă amânarea alegerilor locale, pentru a reduce riscul de răspândire a infecției în timpul acțiunilor de pre-campanie și campanie electorală.

Categoriile deja afectate de pandemie au nevoie urgentă de sprijin

Este clar că, pentru anumite categorii de români, veniturile au scăzut substanțial. O soluție pe perioada de criză ar fi asigurarea unui venit minim garantat, așa cum a făcut și Spania. Aceasta măsură ar susține și consumul, care a fost lovit în ultimele luni. Conform celor mai recente date INS, comerțul cu amănuntul a scăzut atât în mai 2020 față de aceeași lună din 2019, cât și în aprilie 2020 față de aprilie 2019.

Guvernul a decis acordarea unor granturi de 40.000-100.000 de euro studenților antreprenori, ca măsură de ajutor pentru tineri. Este binevenită această măsură, dar ea nu suficientă. Pentru mulți alți tineri care nu sunt în facultate și care au nevoie de sprijin această perioadă, ar putea fi folosit programul european „Garanția pentru tineret”, care are încă finanțare și nu este folosit. S-ar putea reduce, astfel, numărul de NEET’s din România, adică acei tineri care nu mai merg la școală și nici nu au un loc de muncă. Pentru șomerii cu un nivel de educație redus, sunt necesare programe de formare continuă și mai ales programe de dobândire și aprofundare a abilitaților digitale, cu care vor avea șanse mai mari să își găsească un loc de muncă în viitor.

Nu în ultimul rând, firmele au nevoie de granturi de la stat, așa cum au fost acordate și în alte țări, precum Franța. În urma unei analize, Guvernul ar trebui să direcționeze granturi mai mari în sectoarele cele mai afectate de pandemie, pentru a salva firmele românești puternic lovite de COVID-19.

Sunt doar câteva dintre masurile pe care Guvernul ar trebui să le implementeze rapid, pentru a evita o criza economică majoră.