„Va fi un scrutin extrem de dificil”, a declarat Van Rompuy într-o dezbatere organizată de către Le Nouvel Observateur în deschiderea Zilelor Bruxelles-ului. „Va exista în continuare o majoritate suficientă pentru apărarea cauzei europene, dar în circumstanţe mai dificile decât în trecut”, a continuat el.
Van Rompuy a apreciat că este necesar ca „europenii convinşi să apere” această cauză, afirmând că doreşte un „efect de antrenare” în acest sens din partea liderilor europeni. „Altfel, mi-e frică”, a spus preşedintele Consiliului European.
Fostul preşedinte francez Valéry Giscard d’Estaing a recunoscut că „starea opiniei publice nu este favorabilă unui rezultat pozitiv”. Însă el mizează pe un „reflex al responsabilităţii” din partea alegătorilor.
Într-un interviu publicat de către Le Nouvel Observateur şi două cotidiene belgiene, Le Soir şi De Standaard, preşedintele francez François Hollande a declarat că Parlamentul European (PE) ar putea, în mai, „să fie alcătuit în mai mare parte din antieuropeni”, ceea ce „ar fi un regres şi o ameninţare cu paralizia”. „În faţa extremiştilor, cel mai bine este să ţii capul sus”, a adăugat el
În contextul unei intensificări a extremei drepte în Franţa, un sondaj Ifop pentru Le Nouvel Observateur prezenta miercuri, pentru prima dată, Frontul Naţional (FN) pe primul loc în intenţiile de vot în alegerile europene, cu 24%.
La rândul său, fostul preşedinte al Comisiei Europene (CE) Jacques Delors a evocat voinţa unor partide politice europene, şi anume a socialiştilor şi conservatorilor din cadrul PPE, de a desemna împreună persoana de pe primul loc al listei, care să devină ulterior candidat la preşedinţia Comisiei.
În virtutea Tratatului de la Lisabona, opţiunea pentru viitorul preşedinte CE este necesar să reflecte rezultatul alegerilor legislative. Însă acesta va fi desemnat, în continuare, de către şefi de stat şi Guvern UE, care nu sunt angajaţi în proiectele partidelor.
Afirmând că o serie de şefi de stat i-au spus că se simt stânjeniţi din cauza acestei proceduri, Delors a subliniat asupra riscului „decepţionării” opiniei publice şi chiar al unei „confruntări”, în cazul în care liderii europeni nu vor alege prima persoană de pe lista care va obţine o victorie în alegeri.