„La finalul lunii decembrie am finalizat regulile la nivel local şi ne dorim să primim aprobările de la BNR şi CNVM în cel mai scurt timp posibil pentru a putea oferi aceste tranzacţii. Acestea ar fi foarte utile pentru ofertele publice, inclusiv în cele ale statului, pentru că facilitează accesul clienţilor internaţionali ai brokerilor externi care nu sunt încă prezenţi pe piaţa de capital din România. Brokerul internaţional cumpără acţiunile pe bursă, prin intermediul brokerului român şi apoi le vinde OTC (în afara bursei – n.r.) clienţilor săi”, a declarat, marţi, Tănăsoiu în cadrul unei conferinţe.
Ea a adăugat că prin tranzacţiile OTC turnaround pot fi atraşi în piaţă şi alţi investitori străini care în prezent nu sunt prezenţi pe bursa din România.
„Totdeauna o tranzacţie OTC turnaround are o pereche în bursă. Brokerul internaţional cumpără de pe bursă acţiunile direct în numele lui şi apoi le revinde clienţilor săi, sau invers. OTC turnaround este o extensie a ceea ce se întâmplă în prezent pe bursă. Am atrage şi alţi investitori pe piaţa noastră”, a explicat Tănăsoiu.
Fostul Consiliu de Administraţie al Depozitarului Central a aprobat în septembrie 2010 lansarea sistemului extrabursier de tranzacţionare OTC (Over The Counter) pentru acţiunile tuturor companiilor listate la BVB, cu scopul de a înlesni activitatea brokerilor care sunt market-makeri. La scurt timp, Depozitarul a suspendat operaţiunile pe acest sistem la solicitarea BVB şi a întocmit o analiză privind oportunitatea tranzacţiilor OTC.
Disputa privind transferurile OTC a împărţit atunci brokerii în două tabere, una care susţinea că tranzacţionarea extrabursieră este un instrument necesar, mai ales pentru investitorii străini, şi alta care considera că tranzacţiile OTC vor eroda din lichiditatea şi aşa redusă de la BVB.
Tranzacţiile OTC turnaround sunt un caz particular de tranzacţii OTC, caracteristica acestora fiind că au întotdeauna tranzacţii corepondente în bursă.
Guvernul s-a angajat faţă de FMI să vândă acţiuni reprezentând câte 15% din Romgaz, Transelectrica, Transgaz, cel puţin 10% din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, 10% din OMV Petrom, o participaţie de 20% din CFR Marfă şi până la 20% din Tarom.
Statul a selectat deja intermediarii pentru ofertele de la Transelectrica, Transgaz, Romgaz şi Tarom.
Pentru acest an, Depozitarul Central vrea să înlesnească comunicarea tehnică între companiile listate, investitori, brokeri şi Depozitar, în cazul evenimentelor corporative precum majorări de capital sau subscrieri la acestea.
„Vrem să fie o comunicare tehnică şi mesajul să fie transmis imediat, astfel încât să nu existe riscul unor greşeli când sunt completate instrucţiunile. O altă intenţie, însă pe termen mediu, este o standardizare a procedurii prin care investitorii străini şi pot recupera diferenţa de taxe, în cazul în care aceştia sunt rezidenţi într-o ţară care a semnat tratatul de evitare a dublei impuneri”, a explicat Tănăsoiu.
În prezent, Depozitarul Central dispune de legături transfrontaliere în 18 ţări (Africa de Sud, Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia şi Ungaria) şi oferă participanţilor săi posibilitatea decontării transfrontaliere în 11 valute.
Din iunie 2015, când este preconizată lansarea platformei pan-europene de decontare a tranzacţiilor cu valori mobiliare, Target2 Securities, Depozitarul Central va fi printre primii beneficiari ai acestui sistem, alături de instituţiile similare din Italia şi Elveţia. Target2 Securities este dezvoltat de Banca Centrală Europeană pentru decontarea tranzacţiilor transfrontaliere, iar investiţiile în crearea sa sunt de 346 milioane euro.