Vânzarea băuturilor energizante va interzisă în spitale şi şcoli; minorii nu vor mai putea cumpăra aceste produse – proiect de HG

Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi limitarea efectelor consumului de băuturi energizante.

Economica.net vă spune ce prevede proiectul de HG: 

Se interzice comercializarea băuturilor energizante persoanelor cu vârsta sub 18 ani, inclusiv prin comerţul online şi/sau alte metode de vânzare la distanţă. Încălcarea acestei reguli se va sancţiona cu amendă contravenţională de la 5.000 de lei la 10.000 de lei, se arată în proiectul de act normativ consultat de Economica.net.

Se interzice comercializarea băuturilor energizante prin automate, cu excepţia celor amplasate în clădirile cu destinaţie exclusivă spaţiilor pentru birouri. Nerespectarea acestei reguli va fi sancţionată cu amenzi de la 5.000 de lei la 15.000 de lei.

Se interzice comercializarea băuturilor energizante în unităţile sanitare şi în incinta unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv prin automatele din incinta acestora. Sancţiunile pentru încălcarea acestor reguli vor fi cuprinse între 15.000 de lei şi 25.000 de lei.

Băuturile energizante puse pe piaţă în România, indiferent de provenienţă, trebuie să prezinte etichetarea în limba română, inclusiv a menţiunilor prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, pe care îl puteţi consulta la acest link. Încălcarea acestei reguli se va sancţiona cu amendă contravenţională de la 10.000 de lei la 20.000 de lei.

Pe eticheta băuturilor energizante se pot inscripţiona numai menţiunile nutriţionale şi/sau de sănătate care au fost autorizate conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1924/2006. Încălcarea acestei reguli va fi taxată cu amenzi cuprinse între 7.500 de lei şi 10.000 de lei.

Proiectul de act normativ nu spune însă cine va plăti amenzile enumerate mai sus, în cazul încălcării dispoziţiilor antemenţionate.

Copiii, cei mai vulnerabili la consumul de energizante

Din datele raportate la Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), în perioada 2014 – 2016, în Bucureşti s-au înregistrat 15 cazuri de intoxicaţii cu băuturi energizante la copii cu vârste cuprinse între un an şi 17 ani, majoritatea la adolescenţi. Doi dintre aceşti copii au asociat consumul de bauturi energizante cu alcoolul.

Institutul Naţional de Sănătate Publică a făcut în anul 2016 un studiu de percepţie a populaţiei asupra consumului de băuturi energizante.
La studiul antemenţionat au participat 421 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani şi 421 de oameni care aveau peste 55 ani.

Ce a arătat acest studiu

74% dintre tinerii cu vârste între 16 şi 18 ani, care au participat la studiu, şi 42% dintre cei cu vârsta peste 55 ani au consumat băuturi energizante.
23% dintre adolescenţii chestionaţi şi doar 8% dintre persoanele cu vârsta peste 55 ani au spus că beau săptămânal băuturi energizante.

Circa 40% dintre adolescenţii chestionaţi au avut greaţă, vărsături şi palpitaţii după consumul de băuturi energizante. Spre comparaţie, 37% dintre adulţii cu vârste peste 55 ani, care au participat la studiu, au avut palpitaţii după ce au băut energizante, iar 27% dintre ei – dureri de cap.

58% dintre adolescenţii care au participat la studiu şi 30% dintre persoanele cu vârste peste 55 de ani nu au citit eticheta băuturilor energizante.
66% dintre adolescenţii chestionaţi şi 90% dintre oamenii cu vârsta peste 55 ani care au participat la studiu nu le-ar permite copiilor să consume băuturi energizante.

Ministerul Sănătăţii explică în Nota de Fundamentare a proiectului de act normativ de ce sunt periculoase băuturile energizante

Băuturile energizante sunt băuturi nealcoolice care conţin cafeină, vitamine din complexul B şi alte ingrediente ca taurina, D-glucurono-g-lactonă (glucuronolactonat), ginseng şi guarana, cu efect de stimulare a sistemului nervos central şi de creştere a performanţelor intelectuale şi fizice.
Băuturile energizante includ şi băuturile destinate sportivilor, care conţin electroliţi şi un nivel ridicat de carbohidraţi.

Aceste băuturi nu au un beneficiu terapeutic şi multe ingrediente conţinute sunt insuficient studiate sau monitorizate în privinţa impactului avut asupra consumatorului. Lipsa de cunoştinţe privind farmacocinetica acestor substanţe din băuturile energizante, combinată cu studiile privind toxicitatea lor ridică problema unor posibile reacţii adverse serioase în cazul consumului abuziv. Sistemul sanitar trebuie să monitorizeze consumul şi conţinutul băuturilor energizante şi să informeze populaţia asupra riscurilor care pot apărea în urma consumului.

Cantitatea de cafeina poate fi de două – trei ori mai mare decât cea din alte băuturi cofeinizate, precum cafeaua sau cola. Formulele de băuturi energizante pot conţine mai multă cafeină decât un espresso, explică Ministerul Sănătăţii (MS).

Studiile făcute în mai multe ţări cu un consum mare de băuturi energizante au arătat ca marea majoritate a efectelelor adverse raportate sunt cauzate de dozele mari de cafeină conţinute de energizante, atunci când au fost consumate mai multe doze cu o singură ocazie, spune MS.

Efectele consumului de băuturi energizante: inducerea stării de anxietate, tulburări de somn, palpitaţii, creşterea tensiunii arteriale, ameţeli, stare de greaţă, deshidratare, creşterea riscului de apariţie a diabetului, iar abuzul poate poate conduce la moarte subită.

De asemenea, s-a observat că nivelul ridicat de aciditate al acestor băuturi duce la erodarea smalţului dentar, la scăderea abilităţilor cognitive şi la tulburări comportamentale la un consum cronic de peste două – trei porţii pe zi.

Depedenţa de cafeina din băuturile energizante este mult mai puternică decât în cazul consumatorilor de cafea, spune Ministerul Sănătăţii.
Prin expunerea repetată la cantităţi mari de cafeină, organismul va experimenta simptome de sevraj atunci când nu mai primeşte substanţele conţinute în băuturile energizante.

Consumul de băuturi energizante în combinaţie cu alcoolul este periculos pentru că efectul stimulant maschează reacţiile organismului la o cantitate mare de alcool.

Cercetări recente citate de MS arată că tendinţa de asociere a băuturilor energizante cu alcoolul este în creştere (peste 70% dintre adulţii tineri care consumă aceste băuturi le amestecă cu alcoolul), iar riscurile se dublează prin potenţarea efectului şi adicţie.

Riscul este susţinut şi de mijloacele de promovare a acestor produse, de orientarea consumatorului către sortimente mai ieftine şi calitativ reduse, de lipsa de menţionare pe etichete a ingredientului principal – cafeina, respectiv de încadrarea acestor produse în categoria suplimentelor alimentare.

Cafeina se găseşte în multe alimente şi băuturi, printre care se numără cafeaua, ceaiul negru şi verde, băuturile tip cola, băuturile energizante, la care se adaugă medicamentele recomandate pentru răceală, dureri de cap, scădere în greutate, diuretice. Asocierea simultană a acestor produse poate induce simptome grave, accentuate de predispoziţia individuală sau pe fondul consumului cronic.

Lituania este prima ţară din UE în care a intrat în vigoare legea care interzice comercializarea băuturilor energizante minorilor (în 2014). Actul normativ prevede amenzi de la 200 până 400 de litas pentru comercianţii care vând băuturi energizante copiilor de până la 18 ani. În cazul în care adulţii vor fi cei care vor achiziţiona energizante pentru minori, riscă amenzi de la 50 până la 200 litas, explică MS în Nota de Fundamentare a proiectului de act normativ.