Vânzarea Oltchim a atras 4 investitori. Guvernul şterge datorii fără avizul acţionarilor minoritari

Conversia datoriilor în acţiuni ar dilua puternic participaţiile acţionarilor minoritari dacă aceştia nu vor putea participa cu zeci de milioane de euro la capitalul companiei pentru a-şi menţine participaţiile actuale.

Acţiunile Oltchim vor fi vândute într-un proces în care singurul criteriu de departajare a ofertelor depuse va fi preţul, iar statul se va baza în negocieri pe evaluări care relevă că valoarea de piaţă a companiei poate ajunge şi la aproape 300 milioane euro , dacă Oltchim beneficiază şi de serviciile rafinăriei Arpechim, principalul furnizor de materii prime, aflată în prezent în proprietatea Petrom. Fără materia primă furnizată de Arpechim, valoarea Oltchim este însă zero, se arată într-un document oficial obţinut de MEDIAFAX.

OMV Petrom a anunţat în luna martie a anului trecut că va închide definitiv rafinăria Arpechim, pentru că nu a găsit un cumpărăror „credibil”, şi o va transforma în depozit de ţiţei şi produse petroliere. După acest anunţ, Guvernul a iniţiat discuţii cu compania petrolieră pentru repornirea rafinăriei, însă fără rezultat.

Combinatul Oltchim este controlat de stat, prin Ministerul Economiei, care deţine 54,8% din acţiuni. În acţionariat se mai regăsesc compania germană PCC SE (18,31% din titluri), fondul de investiţii Carlson Ventures, înregistrat în Marea Britanie, prin intermediul Nachbar Services (14,02%), persoane fizice (11%) şi juridice (1,8%).

Compania are un capital social de 34,3 milioane lei, cu o valoare nominală a acţiunii de 0,10 lei.

Guvernul intenţionează să vândă întregul pachet de acţiuni deţinut la Oltchim, termenul impus de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru finalizarea procedurii fiind sfârşitul lunii aprilie a acestui an.

Documentul citat relevă că pentru privatizarea Oltchim şi-au exprimat interesul companiile TISE (Rusia), Forte (Emiratele Arabe Unite), Rompet Rogas (România) şi PCC (Germania), în prezent acţionar minoritar la combinatul din Vâlcea. Compania românească Rompet Rogas, deşi menţionată în documentul oficial al Guvernului ca fiind interesată de Oltchim, nu figurează însă nici la Registrul Comerţului.

Producătorul rus de energie electrică TISE (Tehnolgies Investments Services Energy), cu capital majoritar de stat, a fost înfiinţat la Moscova în 2003, având ca acţionari companiile Tehnopromexport, Zarubejneft si Zarubejneftegaz, ultima subsidiară a Gazprom.

Începând din 2007, Oltchim a înregistrat anual pierderi, care au cumulat 763 milioane lei, şi a încheiat anul trecut cu un rezultat negativ de 270 milioane lei, cu 20,9% peste nivelul din 2010. Datoriile totale ale companiei se ridică la 2,5 miliarde lei, în principal către Electrica, bănci şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).

Faţă de AVAS, Otchim are o datorie de 508,4 milioane lei, la care se adaugă un provizion pentru dobânzi de 29,8 milioane lei calculate până în 2007 şi alte dobânzi totale de 501 milioane lei pentru perioada 2007-2011. Datoria a rezultat după ce Autoritatea a preluat de la Ministerul Finanţelor, în 2002, o creanţă provenită din executarea garanţiilor emise de stat pentru împrumuturile externe contractate de către combinatul chimic.

Pentru a îmbunătăţi bilanţul financiar al Oltchim înaintea privatizării, Guvernul vrea să transforme datoriile combinatului către AVAS în acţiuni care să fie cedate investitorului la acelaşi preţ ca şi titlurile aflate în prezent în portofoliul statului. Transformarea creanţei AVAS (inclusiv a dobânzilor cumulate) în acţiuni ar creşte capitalul social al Oltchim şi ar diminua datoriile companiei cu peste un miliard lei. Conversia în acţiuni a fost acceptată de Comisia Europeană, la începutul lunii martie, executivul comunitar stabilind că operaţiunea nu reprezintă un ajutor de stat.

„Eventuala opţiune de a ignora problema conversiei şi de a încerca doar vânzarea pachetului de acţiuni deţinut în prezent de stat este varianta cea mai puţin favorabilă, întrucât este puţin probabil ca vreun investitor, cu posibila excepţie a acţionarului minoritar PCC, să dorească să cumpere acţiunile fără rezolvarea problemei creanţelor şi a creditorilor. Chiar în cazul în care cineva şi-ar exprima interesul, probabil că preţul oferit pe acţiuni va fi foarte scăzut, considerente pentru care acest scenariu nu este de dorit”, este avertismentul cuprins în documentul guvernamental.

Potrivit sursei citate, conversia datoriilor în acţiuni a fost discutată cu FMI şi la ultima misiune de evaluare, din luna februarie, fiind considerată optimă pentru privatizare. Pentru a evita însă posibilitatea ca o decizie favorabilă conversiei a Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) să fie contestată şi suspendată la cererea acţionarilor minoritari, Guvernul va aproba o ordonanţă care va stabili că emiterea de noi acţiuni în contul AVAS ca urmare a majorării capitalului social în urma conversiei creanţei în acţiuni va fi efectuată „de drept”, fără să mai fie necesară validarea AGA.

În baza ordonanţei pregătite de Executiv, Adunarea Generală a Acţionarilor Oltchim va decide doar asupra modului de exercitare a dreptului de preferinţă de către acţionarii minoritari.

Ordonanţa va modifica Legea 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, pe considerentul că, astfel, procesul de conversie ar putea fi derulat într-un termen relativ scurt.

Sursa citată relevă totodată că, în cazul lichidării Oltchim, gradul de recuperare a creanţei AVAS poate varia între 0,36%-1,11%, iar sumele care ar putea fi recuperate ar oscila între 3,74 milioane lei şi 11,67 milioane lei.

Pentru ca valoarea de piaţă a Oltchim să nu scadă la zero, conform evaluărilor, în lipsa rafinăriei Arpechim, Guvernul a cautat şi soluţii pentru ca investitorul să poată apela la serviciile acesteia fără a încălca interdicţia impusă de FMI. Fondul Monetar Internaţional a blocat intenţiile Guvernului şi ale Oltchim de a cumpăra de la OMV Petrom rafinăria Arpechim Piteşti, stabilind că o astfel de achiziţie nu poate fi efectuată înainte de privatizare.

Soluţia identificată de Guvern în discuţiile cu OMV Petrom este încheierea unui protocol privind transferul rafinăriei, urmând ca negocierile de detaliu să fie purtate direct între cumpărător şi Petrom, cu facilitarea de către Ministerul Economiei a unor „negocieri expeditive”, în calendarul privatizării.

Serviciile rafinăriei Arpechim sunt considerate decisive în ceea ce priveşte valoarea de piaţă a companiei stabilită de către evaluator pe baza a trei factori, respectiv activul net corectat ca metodă patrimonială, fluxurile de numerar actualizate ca metodă de randament şi metoda comparaţiilor de piaţă. Pe baza acestor metode de evaluare, valoarea de piaţă a Oltchim este indicată la 84,1 milioane euro din punct de vedere al activului net corectat, între 143,5 şi 148,1 milioane euro ca şi comparaţii de piaţă şi între 0 şi 296,5 milioane euro ca fluxuri de numerar actualizate.

„Se observă că fără funcţionarea Arpechim să obţine valoarea zero pentru Oltchim, iar aceasta este maximă în cadrul funcţionării integrate cu achiziţia Arpechim. Intervalul de valori recomandat de evaluator este între 24,2 milioane euro şi 74,5 milioane euro, în ipoteza conversiei în acţiuni a creanţei AVAS”, se arată în document.

Pentru vânzarea combinatului, Guvernul va organiza în primă fază negocieri pe bază de oferte preliminare neangajante, urmate de licitaţie cu ofertă în plic, criteriul unic de departajare a ofertelor fiind preţul.

În caz de egalitate la departajarea ofertelor, Guvernul va organiza, conform documentului, o licitaţie cu strigare pentru preţ. Dacă va fi depusă o singură ofertă, iar investitorul oferă cel puţin preţul de ofertă, contractul va fi încheiat cu acesta. În cazul în care va fi depusă o singură ofertă, dar aceasta este sub preţul de ofertă, Guvernul „poate trece la negociere” cu respectivul ofertant.

Cumpărătorul va trebui însă să îşi asume şi o serie de investiţii de mediu şi retehnologizare, necesarul estimat pentru 2013-2014 fiind de 682,6 milioane euro, la platformele Râmnicu Vâlcea şi Bradu (308,3 milioane euro) şi la rafinăria Arpechim (374,2 milioane euro). Odată cu achiziţionarea Arpechim, investitorul ar putea fi însă obligat să oreia şi obligaţii de mediu ale OMV Petrom, care încă nu sunt cuantificate.

La începutul lunii martie, Oltchim a anunţat că va menţine 713 de angajaţi în şomaj tehnic, după ce în ultimele şapte luni între 840 şi 1.000 de salariaţi au fost în aceeaşi situaţie din cauza lipsei materiei prime şi a capitalului de lucru. Compania are 3.383 de salariaţi.

Ministrul Economiei, Lucian Bode, a anunţat, miercuri, că Oltchim, Romarm şi Hidroelectrica vor fi primele companii de stat care vor avea management privat.