Cine vrea să cumpere Oltchim: Ruşii, nemţii şi Vuza

„În aproximativ două săptămâni va fi elaborat caietul de sarcini, în care va fi inclus şi preţul de pornire a licitaţiei. După această etapă va urma o perioadă de 30 de zile în care companiile vor putea depune ofertele angajante”, a afirmat Vlădan.

Producătorul rus de energie electrică TISE (Technologies, Investments, Services, Energy), cu capital majoritar de stat, a fost înfiinţat la Moscova în 2003, având ca acţionari companiile Tehnopromexport, Zarubejneft si Zarubejneftegaz, ultima subsidiară a Gazprom.

Potrivit datelor TISE, preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei, Nikolai P Tokarev, a fost şeful Transneft, compania de stat care operează reţeaua de transport a petrolului în Rusia.

Firma Aisa Invest este controlată indirect de omul de afaceri Ştefan Vuza şi administrează grupul de firme Serviciile Comerciale Române (SCR). Din grupul SCR fac parte firmele Chimcomplex Borzeşti, Someş Dej, Iaritex, Uzuc Ploieşti, Nova Textile Bumbac Piteşti, Sinterom Cluj-Napoca, Caromet Caransebeş, Contactoare Buzău şi Inav Bucureşti.

Firma Aisa Invest a consemnat în 2010 o cifră de afaceri de 5,2 milioane de lei şi un profit brut de 249.397 de lei.

Firma de construcţii-montaj Pegamont este controlată în proporţie de 70% de o persoană fizică din Ploieşti, Mircea Apostolescu. Firma a derulat lucrări pentru companii precum Petrom, Transgaz, Conpet, Petromservice sau Rominserv.

Pegamont are un capital social de 3,05 milioane de lei, iar la sfârşitul anului 2010 avea 129 de angajaţi. În acel an, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 34,7 milioane de lei şi un profit brut de 776.000 de lei.

Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Oltchim, cu 54% din acţiuni, arată într-un comunicat transmis marţi că privatizarea combinatului va fi una combinată, respectiv negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, urmată de licitaţie cu ofertă în plic.

„Urmează ca, pe baza discuţiilor şi a negocierii ofertelor preliminare şi neangajante depuse de cei patru potenţiali investitori, să se finalizeze dosarul de prezentare în vederea organizării licitaţiei cu ofertă în plic”, se arată în conunicatul Ministerului Economiei.

Vlădan afirma, la sfârşitul lunii martie, că licitaţia de pentru vânzarea Oltchim va avea loc la 31 mai, însă procesul va fi dificil, din cauza pierderilor înregistrate de combinatul chimic.

Termenul impus de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru privatizarea Oltchim este sfârşitul lunii aprilie.

În acţionariat se mai regăsesc compania germană PCC SE (18,31% din titluri), fondul de investiţii Carlson Ventures, înregistrat în Marea Britanie, prin intermediul Nachbar Services (14,02%), persoane fizice (11%) şi juridice (1,8%).

Grupul german PCC are operaţiuni în sectoarele energetic, chimie şi logistică, iar anul trecut a avut vânzări estimate la 617 milioane de euro.

Începând din 2007, Oltchim a înregistrat anual pierderi, care au cumulat 763 milioane lei, şi a încheiat anul trecut cu un rezultat negativ de 270 milioane lei, cu 20,9% peste nivelul din 2010. Datoriile totale ale companiei se ridică la 2,5 miliarde lei, în principal către Electrica, bănci şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a aprobat conversia în acţiuni a datoriei Oltchim faţă de AVAS, care se ridică la aproximativ 135 milioane euro, în urma operaţiunii autoritatea urmând să devină acţionarul majoritar al combinatului chimic.

Potrivit unui document oficial obţinut de MEDIAFAX, redactat la jumătatea lunii martie, Guvernul vrea să transforme datoriile combinatului către AVAS în acţiuni de pe poziţie de forţă faţă de acţionarii minoritari, urmând să decidă că operaţiunea nu mai trebuie validată şi de AGA.

Conversia datoriilor în acţiuni ar dilua puternic participaţiile acţionarilor minoritari dacă aceştia nu vor putea participa cu zeci de milioane de euro la capitalul companiei pentru a-şi menţine participaţiile actuale.

Cumpărătorul Oltchim va trebui însă să îşi asume şi o serie de investiţii de mediu şi retehnologizare, necesarul estimat pentru 2013-2014 fiind de 682,6 milioane euro, la platformele Râmnicu Vâlcea şi Bradu (308,3 milioane euro) şi la rafinăria Arpechim (374,2 milioane euro). Odată cu achiziţionarea Arpechim, rafinărie deţinută de OMV Petrom, investitorul ar putea fi însă obligat să preia şi obligaţii de mediu ale OMV Petrom, care încă nu sunt cuantificate.

Preluarea Arpechim va fi discutată însă doar după privatizarea Oltchim, cumpărătorul urmând să negocieze direct cu OMV Petrom.

Arpechim este principalul furnizor de materii prime al Oltchim.