Vânzările apicultorilor români, în creştere cu 20% la actuala ediţie a Târgului Naţional al Mierii

„Apicultorii români s-au declarat mulţumiţi de vânzările înregistrate la actuala ediţie a Târgului Naţional al Mierii, în volum fiind estimat un plus de 20% faţă de ediţia precedentă. Cred că vremea bună, calitatea produselor, preţurile accesibile, dar şi prezenţa preşedintelui Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor Apicultorilor – APIMONDIA, Gilles Ratia, un constant prieten al apicultorilor români, au adus valoare şi culoare acestui târg”, a declarat, duminică, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

Acesta a precizat că, la actuala ediţie a târgului, s-a înregistrat un număr record de expozanţi, respectiv 118, în condiţiile în care la ediţia din toamnă au fost 110.

„Am fost nevoiţi să mai punem încă 20 de corturi în curtea institutului, pe alee, pentru a putea face faţă solicitărilor venite din partea apicultorilor. Să sperăm că vom avea şi în toamnă o ediţie la fel de reuşită, chiar dacă vom încerca să o devansăm puţin, datorită Congresului APIMONDIA de la Kiev, care va avea loc în partea a doua lunii septembrie, iar apicultorii români vor fi prezenţi cu trei standuri”, a spus Fetea.

Potrivit şefului ACA, producţia de miere din acest an va depinde în mare măsură de condiţiile climaterice, la ora actuală fiind în pericol mierea de salcâm din cauza îngheţului înregistrat în vestul României la începutul lunii martie.

„Producţia de miere din acest an depinde foarte mult de vreme. Din păcate, se anunţă o vreme ploioasă şi pentru următoarea perioadă, iar îngheţul din primele zile din martie, înregistrat în vestul ţării, a compromis mugurii de salcâm. La rapiţă stăm însă ceva mai bine faţă de anul trecut. Vom avea familii de albine, chiar dacă vor fi mai slăbite, însă acest lucru ar putea influenţa viitorul an apicol”, a precizat Ioan Fetea, pentru AGERPRES, înainte de deschiderea târgului.

Preşedintele APIMONDIA, Gilles Ratia, prezent pentru câteva zile în România, a solicitat într-o întrevedere avută cu ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, susţinerea acestui domeniu pentru creşterea consumului de produse apicole ca sursă de sănătate pentru populaţie, dar şi măsuri speciale pentru protecţia albinei, ca cel mai important polenizator, faţă de pesticidele de ultimă generaţie care sunt utilizate în agricultură şi care reprezintă un pericol pentru albine, mediu, biodiversitate şi sănătatea omului.

În aceste zile, apicultorii români au cerut autorităţilor TVA de 9% la miere, fiindcă în acest fel produsele apicole ar putea deveni mai accesibile pentru consumatorii români şi s-ar înregistra o creştere a consumului intern, estimat la ora actuală la doar 450 de grame pe locuitor în decursul unui an.

„Cerem ca mierea să fie introdusă între produsele cu TVA scăzută, de 9%, pentru că numai aşa va scădea preţul pe raft la acest produs şi va fi accesibil cât mai multor consumatori români. De patru ani discut personal cu toţi miniştrii şi încă nu avem niciun răspuns. Din păcate promovarea produselor apicole nu se face atât de susţinut şi de interesat de către autorităţi şi de aceea nu am reuşit să creştem consumul de miere în România, deşi mierea este un produs foarte apreciat la export. România are o producţie între 20.000 – 22.000 de tone de miere pe an, însă jumătate o exportăm”, a declarat, joi, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, într-o conferinţă de presă.

Alături de măsura de reducere a TVA, ACA a solicitat şi alte forme de sprijin precum neimpozitarea mijloacelor de transport în pastoral, lipsa tahografului şi neimpozitarea de material biologic pentru protejarea fondului genetic. Acesta a subliniat că România nu a reuşit în ultimii ani să-şi refacă şeptelul apicol după 20 de ani, în condiţiile în care înainte de 1989 existau 1,45 milioane de familii de albine, iar acum doar 1,25 milioane.

„România a avut în 1989 circa 1,45 milioane de familii de albine şi nu a reuşit, după mai bine de 20 de ani, refacerea şeptelului apicol. A fost o scădere drastică în primii 5-6 ani după 1990, când am ajuns la 600.000 de familii, iar acum am depăşit nivelul de 1,25 milioane familii. Anul trecut a fost un an ciudat care a nu a permis dezvoltarea familiilor şi s-a constatat o stagnare, ceea ce se va întâmpla şi anul acesta datorită condiţiilor climatice care nu ne avantajează”, a mai adăugat Ioan Fetea.

Aproape 1.200 de apicultori din diverse zone ale ţării şi-au prezentat oferta la cea de-a opta ediţie a Târgului Naţional al Mierii, care are loc în perioada 19-21 aprilie 2013, pe platforma Apicolă Băneasa, în incinta Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură.

Bucureştenii au avut din nou nou ocazia să deguste „darurile dulci ale stupului”, de la mierea de salcâm, tei sau polifloră, până la mierea de pădure sau din Deltă, mierea de sulfină, de albăstrele, mierea de zmeură sau de mărăcini, precum şi miere de coriandru şi cimbrişor. Nu au lipsit fagurii cu miere, polen, păstură, lăptişor de matcă, produse energizante realizate pe bază de miere în combinaţie cu alte produse apicole sau cu fructe de pădure şi fructe exotice, acestea fiind considerate pe bună dreptate ‘delicatese’ şi adevărate surse naturale de energie şi elemente biologic active pentru completarea alimentaţiei.

Târgul a venit atât în întâmpinarea nevoilor consumatorilor de miere şi produse apicole cât şi a apicultorilor care au avut posibilitatea de a achiziţiona o largă diversitate de echipamente specifice.

Ca şi până acum, la târgul de miere au participat apicultori ca producători primari, dar şi firme specializate în condiţionarea produselor apicole şi realizarea unei game diversificate de preparate pe baza de produse apicole – suplimente nutritive, medicamente, cosmetice etc.

Totodată, pentru a veni în sprijinul producătorilor din apicultură, la târg s-au găsit produse pentru nutriţia albinelor, medicamente pentru combaterea bolilor la albine, stupi şi componente, echipamente diverse, utilaje apicole, cărţi de specialitate, dar şi alte materiale utile pentru o apicultură performantă.

România produce în medie 20.000 – 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, dar în 2012, din cauza condiţiilor climaterice a realizat între 50-60% din această producţie, principalele scăderi înregistrându-se la salcâm şi floarea soarelui.

România a exportat anul trecut o cantitate de 11.460 de tone de miere, în creştere cu aproape 16% faţă de anul 2011, când exporturile au totalizat puţin peste 9.898 de tone. Încasările din exporturile de miere au însumat 34,758 milioane de euro în 2012, cu peste 17% mai mult decât cele 29,688 milioane euro încasate în anul precedent.

În ceea ce priveşte consumul de miere, românii consumă în medie 450-500 de grame pe an pe locuitor, un consum în creştere faţă de acum 10 ani, dar, comparativ cu două kilograme în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia, România se situează încă în coada clasamentului european.

Organizatorul evenimentului, ACA, este o asociaţie înfiinţată din 1958, singura cu acoperire naţională, care are 40 de filiale judeţene şi societăţi comerciale de desfacere pentru aprovizionarea apicultorilor cu toate echipamentele şi materialul genetic necesar.

Din cei 36.000 – 40.000 de apicultori la nivel naţional, aproape 60% sunt membri ai ACAR, iar 65% din efectivele de albine sunt deţinute de aceştia.