„În perioada sărbătorilor, vânzările de vinuri cresc, în medie, cu 50% comparativ cu o lună normală, deşi la un mic producător acestea pot fi chiar şi duble raportat la un mediu lunar. De asemenea, cresc vânzările de vinuri roşii, simbolistica religioasă având rol determinant pentru acest lucru în decizia de achiziţie. Trebuie semnalat că în ultimii ani a crescut consumul de vin roze către 10%, diferenţa din totalul pieţei fiind însă în favoarea vinurilor albe, demiseci şi demidulci în special, cu circa 55%, iar roşii cu 35%”, a declarat pentru AGERPRES directorul general al PNVV.
Acesta consideră că în ţările cu educaţie în consumul de vin, ponderea este favorabilă vinurilor roşii, conştientizându-se rolul benefic al consumului moderat de vin roşu asupra organismului în prevenţia anumitor boli (cardio, neuro).
În ceea ce priveşte producţia de vin din 2016, şeful PNVV afirmă că anul a debutat cu semne pozitive pentru producerea vinurilor de calitate.
„Din informaţiile furnizate de membrii Patronatului National al Viei şi Vinului, sunt semne că anul acesta va fi unul favorabil producerii vinurilor de calitate: lipsa fenomenelor meteo nefavorabile majore la nivel naţional în debutul acestui an, iar nivelul precipitaţiilor şi al rezervei de apă din sol sunt pozitive, ca nivel de aşteptare”, a adăugat Ovidiu Gheorghe.
Numeroase studiile medicale realizate de-a lungul anilor au demonstrat că un consum moderat de vin, în special de vin roşu (250- 300 ml/zi) are efecte benefice şi menţine activ întregul sistem de apărare al organismului.
Consumul zilnic moderat de vin poate să scadă probabilitatea apariţiei bolilor cardiovasculare cu 20-30 %, să combată hipertensiunea, să reducă frecvenţa diferitelor forme de cancer şi a altor boli. Vinul are diverse beneficii asupra digestiei mâncărurilor deoarece stimulează producerea sucului gastric şi întreţine un apetit sănătos. Comparativ cu toate băuturile alcoolice vinul are cea mai bună reputaţie, arată datele PNVV.
Potrivit Institutului National de Statistică, durata medie de viaţă din judeţele mari cultivatoare de viţă de vie (72,83 în Vrancea) este superioară atât mediei naţionale (71,76 de ani), dar mai ales faţă de judeţele cu o slabă dezvoltare viti-vinicolă, cum este Satu Mare (68 de ani).
Consumul anual de vin în România este estimat la 25 de litri pe cap de locuitor şi reprezintă doar jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la peste 50 de litri/locuitor. De exemplu, în Franţa se consumă 58 litri/cap de locuitor, iar în Italia 53 de litri/cap de locuitor.
Sectorul viti-vinicol din România a atras peste 500 de milioane de euro în ultimii 10-12 ani, fiind unul dintre cele mai perfomante sectoare din agricultură.
În prezent, România se află în top 5 la nivel european din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu viţă de vie, cu cele 200.000 de hectare, şi pe locul 6 în UE din punct de vedere al producţiei.