Potrivit unui comunicat a companiei, ritmul de creştere va varia în funcţie de fiecare sector. Spre exemplu, în cazul comerţului cu produse nealimentare, valoarea adăugată brută (VAB), respectiv contribuţia companiilor din sector la economie, va creşte cu 5,3% în 2021 şi cu 7,2% în 2022, luând în considerare succesul campaniilor de vaccinare în toată Europa, fără apariţia unor mutaţii rezistente la vaccin sau întreruperea lanţului de aprovizionare, scrie Agerpres.
În ceea ce priveşte industria alimentară, una dintre cele mai puţin afectate industrii de această criză sanitară, creşterea va fi mai redusă, cu o majorare a VAB de 0,3% în 2021 şi de 0,8% în 2022, de la o scădere de numai 0,3% în 2020.
Pe ansamblu, analiza indică o perspectivă pozitivă pentru retaileri în viitorul apropiat. Dar cu toate acestea companiile trebuie să se menţină precaute, având în vedere schimbările rapide care au avut loc în comportamentul consumatorilor în timpul pandemiei.
Una dintre tendinţele din perioada de lockdown, care de altfel se va permanentiza, este orientarea consumatorilor către comerţul online. Retailerii tradiţionali, care nu au putut intra în comerţul online, au fost profund afectaţi. Pentru a se adapta la aceste schimbări şi pentru a rezista pe piaţă, retailerii europeni trebuie să regândească şi reconfigureze organizaţiile şi modelele de afaceri cu aceeaşi agilitate şi acelaşi dinamism pe care le-au arătat în timpul pandemiei.
Raportul PwC recomandă atenţie pentru patru tendinţe cheie în procesul de transformare: digitalizare, sustenabilitate şi ESG, localizare, precum şi noi modalităţi de lucru.
Sondajul PwC „Global Consumer Insights Survey” din anul 2020 a arătat că 49% dintre consumatorii europeni au evitat cumpărăturile în magazinele fizice începând din martie 2020. Şi, deşi retailerii, inclusiv cei alimentari şi farmaceutici, au rămas deschişi pe parcursul perioadelor de lockdown, 63% dintre europeni au cumpărat mai multe produse online decât înainte de pandemie.
Această tendinţă se va permanentiza, având în vedere că aproape toţi consumatorii care au făcut cumpărături online în perioada pandemiei intenţionează să continue acest obicei.
Pe lângă digitalizare, o altă tendinţă care s-a conturat în pandemie a fost orientarea consumatorului către un stil de viaţă sănătos şi o mai mare grijă faţă de mediu. Spre exemplu, aproximativ 45% dintre consumatorii din întreaga lume spun că evită în mod activ utilizarea plasticului ori de câte ori este posibil. Multe companii au implementat deja iniţiative de economie circulară durabilă şi trebuie să continue acest proces.
O altă tendinţă este rezultatul conştientizării şi preocupării crescânde în rândul consumatorilor cu privire la impactul a ceea ce cumpără şi mai ales de unde provine, mulţi orientându-se spre produse locale.
„Acest lucru a pus presiune pe retaileri şi companiile FMCG să aibă o supraveghere mai bună a lanţului de aprovizionare din motive etice şi ecologice şi să scurteze lanţul de aprovizionare. Interesul pentru localizare este inversul reacţiei normale a consumatorilor la crizele economice, care este acela de a urmări cel mai mic preţ posibil deasupra oricărei alte consideraţii. Aprovizionarea şi fabricarea mai ieftină a bunurilor în ţările cu costuri reduse a reprezentat un avantaj competitiv în acest sector timp de mulţi ani, iar companiile au excelat la îmbunătăţirea eficienţei şi amplorii de-a lungul lanţului de aprovizionare. Când fabricile şi graniţele s-au închis şi transportul a fost întrerupt în timpul primului val al pandemiei, a fost dezvăluită lipsa de rezistenţă în acest model”, se arată în raport.
Raportul menţionează că pe măsură ce retailerii caută să-şi extindă canalele online şi să automatizeze mai multe procese, vor fi nevoiţi să gestioneze mai multe proiecte de transformare. Astfel de iniţiative au fost întotdeauna complexe în ceea ce priveşte conţinutul, oamenii şi documentaţia. Acum, o configurare la distanţă creşte şi mai mult importanţa gestionării eficiente a programului.
Lucrul la distanţă oferă o oportunitate semnificativă de a construi echipe interdisciplinare şi de a colabora mai incluziv între regiuni. Cu reguli de bază clare pentru întâlniri, documentarea rezultatelor şi colaborarea în timp real în fişiere, retailerii pot valorifica abilităţile şi cunoştinţele din întreaga companie. Succesul retailului şi sectorului FMCG se bazează pe flexibilitatea şi agilitatea sa.
Cu toate acestea, la mai bine de un an de la pandemie, multe companii încă se luptă să se adapteze la noua realitate.