Vânzările globale de gustări ating 374 de miliarde de dolari anual

Peste trei sferturi dintre respondenţii la nivel global (76%) consumă des gustări pentru a-şi satisface foamea între mese sau pentru a satisface o poftă, iar 45% dintre respondenţii la nivel global consumă gustări ca o alternativă la masă – 52% la micul dejun, 43% la prânz şi 40% la cină.

„Există o percepţie conform căreia gustările sunt destinate mai mult pentru intervalul dintre mese decât pentru a înlocui masa propriu-zisă. Dar stilurile de viaţă aglomerate şi permanent în mişcare deseori impun nevoia de mese rapide, astfel ca mulţi aleg opţiuni de tip fast food, ce pot fi bogate în calorii şi pot avea beneficii reduse pentru sănătate. Există o oportunitate importantă încă neexploatată de a câştiga cotă pe o piaţă alternativă a gustărilor hrănitoare, uşor de transportat şi de consumat pe care producătorii ar putea să o exploateze”, a declarat Susan Dunn, vicepreşedinte executiv, Global Professional Services, Nielsen.

În timp ce din Europa, cu 167 miliarde de dolari, şi America de Nord, cu 124 de miliarde de dolari, provine cea mai mare parte a vânzărilor de gustări la nivel mondial, vânzările anuale de gustări cresc mai rapid în regiunile în curs de dezvoltare. Astfel, zonele Asia-Pacific (46 miliarde de dolari) şi America Latină (30 de miliarde de dolari) au cunoscut creşteri de 4%, respectiv 9%, în timp ce vânzările în Orientul Mijlociu/Africa (7 miliarde de dolari) au urcat cu 5%.

„Peisajul competitiv al industriei gustărilor este unul sălbatic. Cererea este determinată în principal de gust şi considerentele legate de sănătate, iar consumatorii par a nu fi dispuşi să facă un compromis pentru niciunul din cele două aspecte. Echilibrul corect este, în cele din urmă, decis de consumator în punctul de achiziţie. Înţelegerea motivelor ce stau la baza achiziţiei oferă previziunea necesară pentru a livra produsul potrivit către consumatorul potrivit la momentul potrivit”, a spus Susan Dunn.

Categoria dulciurilor – care include dulciuri cu zahăr, precum ciocolată, bomboane şi gumă – are cel mai mare aport la vânzările categoriei generale a gustărilor în Europa (46,5 miliarde de dolari) şi Orientul Mijlociu/Africa (1,9 miliarde de dolari). Gustările sărate contribuie cu mai mult de o cincime din vânzări în America de Nord (27,7 miliarde de dolari), gustările refrigerate cuprind aproape o treime din gustări în Asia-Pacific (13,7 miliarde dolari), iar fursecurile şi prăjiturile alcătuiesc mai mult de un sfert din totalul vânzărilor de gustări în America Latină (8,6 miliarde de dolari).

Potrivit informaţiilor Nielsen despre vânzările din retail, vânzările unor gustări, precum biscuiţi, prăjituri de orez şi chipsuri, au crescut cu 21% în ultimul an în America Latină. Aperitivele din carne, ce includ pastramă şi carnea uscată, au crescut cu 25% în Orientul Mijlociu/Africa şi cu 15% în America de Nord. Gustările refrigerate, cum ar fi iaurtul, gustările pe bază de brânză şi budincă au crescut cu 6,4% în Asia-Pacific, în timp ce sosurile şi produsele tartinabile, ce includ sosurile salsa şi humusul, au crescut cu 6,8% în Europa.

„Gustările fără zahăr, pe acelaşi plan cu gustările ce înlocuiesc masa, prezintă o creştere puternică, ceea ce indică o schimbare în mentalitatea consumatorului, arătând o concentrare mai mare pe sănătate. În timp ce fursecurile convenţionale, prăjiturile şi categoriile de dulciuri reprezintă, în continuare, cea mai mare parte a vânzărilor de gustări, mai multă inovaţie este necesară în ceea ce priveşte gustările sănătoase şi spaţiul alimentelor transportabile pentru adaptarea la această dinamică schimbătoare”, a declarat Dunn.

Conform sondajului Nielsen, repondenţii la nivel global declară că fructele proaspete (18%) reprezintă una din gustările pe care le-ar alege înaintea tuturor celorlalte 47 de opţiuni de gustări diferite, urmate de ciocolată (15%). Ambele categorii de gustări au înregistrat un scor cel puţin dublu sau triplu în comparaţie cu numărul menţiunilor pentru iaurt (6%), pâine/sandvişuri (6%), brânză (5%), chipsuri din cartofi/tortilla chips (5%), legume (5%) şi îngheţată (4%).

Totuşi, aşa cum sugerează procentajele scăzute, preferinţele consumatorilor variază foarte mult atunci când vine vorba de alegerea opţiunii favorite.

Pe parcursul unei perioade de 30 de zile, cu toate acestea, respondenţii la nivel global declară că au consumat o varietate mare de gustări, inclusiv ciocolată (64%), fructe proaspete (62%), legume (52%), fursecuri/ biscuiţi (51%), pâine/ sandwich-uri (50%) şi iaurt (50%). Cel puţin 4 din 10 respondenţi consuma brânză (46%), chips-uri din cartofi/ tortilla chips (44%) şi nuci/ seminţe (41%). O treime au mestecat gumă (33%) şi au consumat îngheţată (33%), în timp ce aproximativ un sfert au mâncat popcorn (29%), crackers/pâine crocantă/pesmet (28%) şi cereale (27%). Gustări mai moi, precum găluşte (26%) şi tăiţei instant (26%) au fost, de asemenea, populare, un sfert dintre respondenţii globali menţionându-le.

În România, situaţia se prezintă diferit faţă de media europeană, specificul alimentar al ţării noastre putând fi observat în consumul ridicat de legume (67% RO vs 49% EU), iaurt (66% RO vs. 54% EU), seminţe/nuci (46% RO vs. 34% EU), covrigei (41% RO vs. 12% EU), dar şi în consum scăzut pentru anumite alimente: chipsuri (26% RO vs. 38% EU), fursecuri/biscuiţi (23% RO vs. 45% EU).

Printre cel mai des menţionate motive de consum ale gustărilor din partea respondenţilor români în ultimele 30 de zile au fost nutriţia (57%), pofta (35%), nevoia de energie (33%) şi îmbunătăţirea stării de spirit.

Preferinţele de gustări sunt considerabil diferite în jurul lumii. Depăşind media globală, procentaje mari de respondenţi consumă legume în regiunea Asia-Pacific (57%), brânză în Europa (58%), îngheţată în America Latină (63%) şi chipsuri de cartofi/tortilla chips în America de Nord (63%).

„În dihotomia gustărilor, consumatorii îşi doresc sănătate, dar, cu toate acestea, opţiunile permisive sunt încă puternice. O mai bună înţelegere a cererii consumatorului şi a nevoilor declarate ce determină preferinţele profilului demografic vor ajuta producătorii să îşi adapteze portofoliul unui echilibru potrivit între răsfăţ şi sănătate. Astfel, le vor creşte şansele de succes în acest peisaj ultra-competitiv”, a explicat Dunn.

Gustările cu ingrediente naturale sunt considerate ca fiind foarte importante de 45% dintre respondenţii la nivel global şi moderat – importante de către 32% – cele mai ridicate procentaje din 20 de atribute legate de sănătate incluse în studiu. Absenţa coloranţilor artificiali (44%), a organismelor modificate genetic (43%) şi a aromelor artificiale (42%) a fost evaluată, de asemenea, ca fiind foarte importantă. Gustările fără cafeină (23%) şi fără gluten (19%) sunt foarte importante pentru un sfert, respectiv o cincime dintre respondenţii la nivel global.

„Mai puţin” înseamnă „mai mult” pentru o treime dintre respondenţii la nivel global care consideră foarte important ca gustările să aibă conţinut scăzut de zahăr (34%), sare (34%), grăsime (32%) şi calorii (30%). O treime dintre cei intervievaţi îşi doresc gustări cu un conţinut scăzut sau egal cu zero de carbohidraţi. Pe de altă parte, aproximativ o treime caută ingredient benefice, considerând că fibrele (37%), proteinele (31%) şi cerealele integrale (29%) sunt atribute alimentare foarte importante în gustările pe care le consumă.

Aproape şase din 10 repondenţi români consideră foarte importantă componenta naturală a gustărilor consumate (57%) şi lipsa organismelor modificate genetic (57%) şi mai mult de jumătate declară că este foarte important ca gustările să nu aibă arome sau culori artificiale în componentă. Prospeţimea este cel mai menţionat ca fiind cel mai important atribut de către românii chestionaţi în momentul în care îşi aleg gustările (68%).

Consumatorii conştienţi de problemele mediului înconjurător consideră că fiind foarte important ca gustările să includă ingrediente obţinute în mod sustenabil (35%), să fie organice (34%) şi să utilizeze ierburi locale (25%). În acelaşi timp, controlul porţiilor este foarte important pentru mai mult de un sfert dintre respondenţii la nivel global (27%).

Sondajul Global Nielsen Privind Gustările a fost realizat în perioada 17 februarie – 7 martie 2014 şi a adunat peste 30.000 de respondenţi cu acces la internet din 60 de ţări din regiunile Asia-Pacific, Europa, America Latină, Orientul Mijlociu, Africa şi America de Nord. Acest eşantion are cote bazate pe vârsta şi sex pentru fiecare ţară în parte, fiind realizat pe utilizatorii de internet ai acestora, este reprezentativ pentru utilizatorii de internet şi are o marjă de eroare de ±0,6%. Eşantionul folosit pentru extragerea concluziilor specifice României este format din 500 de respondenţi chestionaţi online.

Nielsen este o companie de informaţii globale şi măsurare, cu o poziţie de lider în marketing şi informaţii despre consumatori, televiziune şi alte măsurători media, inteligenţă online, măsurători mobile şi proprietăţi asociate.