Varianta Omicron este mai puţin severă, dar rămâne o ameninţare pentru sistemele de sănătate

Nas şi gât, nu plămâni

La şase săptămâni după ce a fost secvenţiată pentru prima dată în Africa de Sud, varianta Omicron stabileşte noi recorduri de infectări, numărul mediu al cazurilor zilnice fiind de aproape 2 milioane în această săptămână, potrivit unui bilanţ al jurnaliştilor de la AFP.

În acelaşi timp, boala cauzată de Omicron s-a dovedit a fi mai puţin severă.

Vineri, Autoritatea de Sănătate Publică din Franţa a anunţat că riscul de spitalizare este cu aproximativ 70% mai mic pentru varianta Omicron, citând date medicale publicate în Statele Unite, Marea Britanie, Canada şi Israel.

Experţii în sănătate au subliniat faptul că scăderea gradului de severitate se poate datora imunităţii larg răspândite în rândul populaţiei globale, datorită vaccinării sau trecerii prin boală.

Însă studiile pe animale indică o altă particularitate: în loc să afecteze plămânii, organul cel mai sever afectat de COVID-19, se pare că varianta Omicron proliferează la nivelul nasului şi al gâtului.

Acest lucru ar explica nu doar simptomele mai puţin periculoase generate de această variantă virală, ci şi abilitatea ei de a se răspândi cu mare rapiditate prin tuse şi strănut.

Din aceste motive, anumiţi experţi au solicitat o mai bună protecţie cu ajutorul măştilor sanitare, iar Austria a decis joi ca purtarea măştii medicale FFP2 să devină obligatorie în exterior.

Spitale în prag de colaps

Însă, chiar dacă Omicron provoacă forme de boală mai puţin severe, creşterea considerabilă a numărului global de cazuri de COVID-19 i-a determinat pe oamenii de ştiinţă să lanseze un apel la precauţie, pentru ca sistemele de sănătate să nu fie copleşite.

„Deşi procentul de cazuri severe de boală este proporţional mai mic, atunci când avem numere record de cazuri înseamnă că un număr record de oameni ajung la spital”, a declarat pe Twitter medicul virusolog american Angela Rasmussen, vineri.

Spre deosebire de precedentele valuri ale pandemiei, cel actual pare să afecteze mai degrabă spitalizările generale, nu capacitatea de primire în secţiile de terapie intensivă.

Aşa se întâmplă în Danemarca, unde Agenţia naţională de sănătate SSI a raportat că între 1 decembrie şi 1 ianuarie numărul cazurilor noi de COVID-19 a crescut cu aproximativ 70% la nivelul întregii ţări.

Spitalizările au crescut cu 47%, iar internările la terapie intensivă cu doar 20%.

Imunitate mai slabă oferită de vaccinuri

Testele de laborator au arătat că nivelurile de anticorpi din mostrele sangvine prelevate de la persoane vaccinate cu serurile Pfizer-BioNTech şi Moderna au scăzut în cazul infectărilor provocate de Omicron.

Scăderea a fost încă şi mai pronunţată în cazul persoanelor vaccinate cu serurile AstraZeneca şi Sinovac – vaccinul chinezesc autorizat în aproximativ 50 de ţări.

Doza „booster” pare să determine o creştere a nivelurilor de anticorpi, după ce companiile Pfizer şi Moderna au anunţat rezultate pozitive obţinute în urma unor teste recente.

Însă nimeni nu ştie cât de mult timp doza „booster” îşi va păstra eficacitatea.

Acest lucru nu înseamnă că vaccinurile actuale sunt inutile în faţa variantei Omicron: organismul uman deţine un al doilea sistem de apărare imunitară, bazat pe celule T, care luptă cu virusul atacând celulele infectate.

Acest sistem secundar este deosebit de important în prevenirea formelor severe de boală.

Un studiu recent, realizat în Africa de Sud, a arătat că vaccinul Pfizer-BioNTech rămâne eficient în prevenirea formelor severe de COVID-19 provocate de Omicron chiar şi după doar două doze de vaccin.

Ultimul val?

Unii dintre experţi şi oficiali guvernamentali şi-au exprimat în mod public speranţa că, întrucât această variantă virală generează forme mai puţin severe de COVID-19, Omicron ar putea ajuta omenirea să dobândească imunitate de grup, concomitent cu cea obţinută prin vaccinare.

Confirmând declaraţiile făcute de omologii ei din Franţa şi Israel, coordonatoarea medicilor epidemiologi din Danemarca, Tyra Grove Krause, a exprimat pe Twitter „un optimism precaut cu privire la situaţia sanitară globală după ce vom depăşi valul cauzat de Omicron”.

Cu toate acestea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) îndeamnă la precauţie.

„Cu cât Omicron se răspândeşte mai mult, cu cât se transmite şi se reproduce mai mult, cu atât este mai probabil să apară o nouă variantă”, a declarat Catherine Smallwood, directoarea departamentului de situaţii de urgenţă din cadrul OMS, într-un interviu acordat marţi pentru AFP.

Însă, chiar dacă Omicron nu va fi ultima variantă, experţii cred că imunitatea dobândită în urma valurilor precedente ar putea să însemne că partea cea mai grea a pandemiei ar putea să rămână în urma noastră.

„Noi variante ar putea să aducă noi provocări, dar datorită vaccinurilor sperăm că SARS-CoV-2 se va transforma într-un simplu virus al căilor respiratorii alături de care vom putea să trăim normal”, a declarat Tyra Grove Krause.