Vasile Ciurchea, noul şef al CNAS, urmărit penal, a implementat sistemul cardului de sănătate care mergea prost încă din mandatul său
UPDATE
Este oficial. Vasile Ciurchea este noul preşedinte al CNAS, începând de marţi, 23 iulie 2019, potrivit deciziei premierului de numire în funcţia de membru al consiliului de administraţie şi de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al CNAS, publicată în Monitorul Oficial nr 607, partea I, din 23 iulie.
Ştirea iniţială
Vasile Ciurchea este propunerea PSD pentru şefia CNAS, după ce Viorica Dăncilă l-a demis ieri pe Răzvan Vulcănescu, pe fondul blocajelor frecvente ale sistemelor informatice din sănătate care au culminat cu blocarea aproape continuă a sistemului informatic unic integrat (SIUI) şi a sistemului cardului de câteva zeci de zile. Ciurchea a mai fost de două ori şef al CNAS. Cel mai important proiect al CNAS, dus la bun sfârşit în mandatele lui Ciurchea, a fost implementarea sistemului cardului naţional de sănătate şi obligativitatea folosirii lui. În 2016, după două mandate ale lui Ciurchea la CNAS, sistemele informatice din sănătate, inclusiv cel al cardului, pe care Ciurchea l-a oblăduit, funcţionau prost.
Primul mandat al lui Vasile Ciurchea la conducerea CNAS, sub lupa DNA.
Ciurchea este urmărit penal într-un dosar penal privind achiziţia la suprapreţ a unor servicii suplimentare de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), în primul său mandat la conducerea CNAS. Economica a scris, pe larg, despre acest subiect aici.
Vasile Ciurchea a mai fost de două ori preşedintele Casei Naţionale de Sănătate, astfel:
- în perioada 20 februarie 2007 – 14 ianuarie 2009 (a fost al zecelea preşedinte al Casei);
- 30 iunie 2014 – 22 aprilie 2016 (al 17-lea şef al CNAS).
Cel mai important proiect executat de CNAS în timpul celui de-al doilea mandat lui Vasile Ciurchea este implementarea sistemului cardului naţional de sănătate, devenit obligatoriu tot în mandatul său.
În perioada iunie 2014 – martie 2016, când a revenit la conducerea instituţiei, Vasile Ciurchea a vegheat la implementarea şi apoi obligativitatea sistemului cardului de sănătate.
Proiectul cardului naţional de sănătate a fost amânat sistematic începând din anul 2007 până în 2014.
- Economica vă aminteşte că vineri, 19 septembrie 2014, poştaşii au început distribuirea cardului naţional de sănătate către asiguraţii majori. Primele carduri au fost primite de bucureşteni. Pe 22 septembrie a început distribuirea cardului, concomitent, în mai multe judeţe din ţară.
- Până la sfârşitul anului 2014 au fost distribuite aproximativ 12,5 milioane de carduri prin servicii poştale conform acordului-cadru şi a contractelor subsecvente încheiate cu CN Poşta Româna SA, şi au fost validate peste 120.000 de carduri naţionale de sănătate.
- De la 1 septembrie 2015, cardul naţional de sănătate e singurul instrument de validare a serviciilor acordate în sistemul sanitar public, pentru cei care l-au primit. Astfel că, din septembrie 2015, asiguraţii cu vârsta de peste 18 ani, cărora li s-a emis şi au intrat în posesia cardului naţional de sănătate primesc, servicii decontate şi validate în sistemul public de sănătate, doar dacă prezintă acest document electronic la fiecare vizită la orice furnizor de servicii în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.
Sistemului cardului naţional de sănătate, proiectul strategic al CNAS, realizat sub oblăduire lui Ciurchea, avea încă de atunci frecvent probleme de funcţionare, cu repercusiuni asupra pacienţilor şi medicilor.
O oră de nefuncţionare a sistemului cardului naţional de sănătate înseamnă, în medie, 150.000 de pacienţi şi peste 20.000 de medici afectaţi, spuneau medicii de familie în 2016.
- Pentru CNAS, o oră de nefuncţionare nu înseamnă mare lucru. În realitatea de zi cu zi a cabinetelor, a medicilor şi a pacienţilor, dacă la uşa fiecărui cabinet sunt 5 – 10 bolnavi care aşteaptă să fie consultaţi şi să li se elibereze actele necesare, înseamnă că între 100.000 şi 200.000 de pacienţi şi peste 20.000 de medici sunt afectaţi zilnic de acest incovenient aparent minor al unei ore de nefuncţionare – cât întreaga populaţie a unui oraş mare! Aşadar, este necesar, din respect pentru cetăţenii plătitori de sisteme informatice scumpe şi dintr-un necesar profesionalism al CNAS (gestionarul şi administratorul sistemelor informatice din sănătate şi al fondurilor plătite pentru sănătate), ca sistemul să funcţioneze ireproşabil, mai spuneau medicii din SNMF în anul 2016.
Pe 15 ianuarie 2016, medicii de familie au semnalat într-un memoriu adresat Avocatului Poporului deficienţe grave ale sistemului informatic al cardului:
- serviciile medicale nu au putut fi validate cu cardul, astfel încât, dacă ar fi fost obligatorie utilizarea exclusivă a cardului, pacienţii nu ar fi putut beneficia de acestea, conform drepturilor lor;
- procedura de deblocare a cardurilor este greoaie şi cronofagă, situaţii care ar fi putut fi evitate dacă s-ar fi ţinut cont de sugestiile medicilor de a evita utilizarea PIN-ului.
Erorile informatice repetate realizează evidente beneficii pentru CNAS şi reduc obligaţiile de decontare către furnizori, realizând pierderi constante pentru cabinete, ambulatorii, spitale ori alţi furnizori de servicii medicale, atrăgeau atenţia medicii de familie încă din 2016.
Economica a scris pe larg în 2016 despre acest subiect aici.
Ciurchea a demisionat pe 21 martie 2016 de la conducerea instituţiei, în prima zi de grevă japoneză din sistemul sanitar, din acel an.
- Vasile Ciurchea a înaintat demisia la Guvern pe 21 martie 2016, ziua în care Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România şi Federaţia Sindicală Hipocrat din România, federaţii membre CNS Cartel ALFA, au declanşat grevă japoneză în toate unităţile sanitare în care au membri.
- Medicii de familie au purtat atunci o banderolă albastră în semn de solidaritate cu ceilalţi medici din sistem, salariaţi, care au declanşat calendarul protestelor cu o zi de grevă japoneză. Motivul? Medicii de familie au fost profund nemulţumiţi de adoptarea Hotărârii de Guvern privind Contractul-cadru 2016 – 2017 semnat de CNAS şi MS.
- „În forma în care a fost adoptat nu se ţine cont de propunerile făcute de noi, cu toate că am solicitat public Prim-Ministrului să amâne această hotărâre pentru a corecta marile neajunsuri privind finanțarea sănătăţii în general şi a asistenţei medicale primare în special, dar și privind rolul medicilor de a îşi negocia propriul contract-cadru care stă la baza activității lor. Suntem ignoraţi în continuare, contractul este total nestimulativ, deşi ne luptăm să oferim servicii medicale de calitate pacienţilor noştri, în condiţiile în care sistemul informatic este o frână serioasă prin funcționarea sa deficitară. În general, legislația care ne reglementează activitatea este elaborată de „experți” care nu îşi părăsesc birourile lor importante și nu înţeleg relația medic – pacient, dar nici nu țin cont de propunerile noastre aduse deja la cunoștința decidenţilor din sănătate. Memoriile noastre depuse la Instituţia Avocatului Poporului şi la Cancelaria Prim-Ministrului au rămas fără ecou. Starea de nemulţumire generată de această atitudine, coroborată cu discriminarea medicilor de familie în raport cu ceilalţi medici din sistem, demonstrată de faptul că, deşi efectuăm majoritatea serviciilor publice de sănătate, nu suntem consideraţi unități sanitare publice, ne face să ne solidarizăm cu colegii noştri salariați care declanşează calendarul protestelor cu data de 21 martie 2016″, spuneau atunci medicii de familie reuniţi în Societatea Naţională de Medicina Familiei, unul dintre cele mai importante foruri ale medicinei de familie.
Medicii de familie spuneau încă din 2016 că se confruntă aproape zilnic cu disfuncţionalităţi ale platformei informatice a asigurărilor sociale de sănătate: nu pot valida reţete, bilete, concedii, consultaţii, nu pot verifica sau prelua calitatea de asigurat a pacienţilor, nu pot efectua raportările lunii precedente.
Ciurchea este urmărit penal într-un dosar penal privind achiziţia la suprapreţ a unor servicii suplimentare de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), în primul său mandat la conducerea CNAS.
În mai 2016, DNA anunţa că nouă persoane care au fost în conducerea CNAS în perioada 2007-2009, printre care şi Vasile Ciurchea, sunt urmărite penal într-un dosar DNA, cu prejudiciu de 16,84 de milioane de euro, privind achiziţia la suprapreţ a unor servicii suplimentare de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat şi pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP).
Economica a scris, pe larg, despre acest subiect aici: După patru ani de când Curtea de Conturi a făcut publice ilegalităţile, DNA investighează conducerea CNAS
Până acum, CNAS a avut 24 de preşedinţi.
Citeşte în Economica şi: