Cum s-a ajuns în această situaţie?
Vasile Puşcaş: Fondurile acestea europene sistemic au fost tratate neadecvat în România. Mă refer la cei peste cinci ani de zile cât s-a scurs din actualul exerciţiu bugetar. Respectiv, s-a dorit foarte mult de la nivel guvernamental, deci de la nivelul autorităţilor şi subliniez să se ia banii europeni şi nu să se investească în programe de dezvoltare, ceea ce este destinaţia reală a acestor fonduri europene. A fost o orientare greşită, ca atare s-a şi procedat la o structură administrativă, o capacitate administrativă destul de neadecvată şi nu în ultimul rând, aş spune eu, influenţele politicianiste de tip clientelar, corupţia din România.
Este o problemă specifică României sau la fel s-a întâmplat şi în alte ţări?
V.P.: Mai ales în statele sudice, la început, au existat asemenea tentative, dar ele s-au corectat foarte repede. Au înţeles şi guvernele şi autorităţile că o cale pentru accesarea fondurilor europene înseamnă să aplici politicile de dezvoltare europene şi s-au acomodat la acestea, exceptând, evident, formulele de politicianism, clientelism şi de corupţie, care din nefericire fac parte din rămăşiţele culturale fanariote din spaţiul sudic. Dar România este printre statele care prelungesc foarte mult această perioadă.
Ce se mai poate face acum?
V.P.: Având în vedere că mai avem un an şi jumătate din actualul exerciţiu bugetar, plus doi ani de implementare, ar trebui să se facă ceva măcar pe ultima sută de metri, să se poată utiliza cât de cât, evident, procentul de utilizare va fi slab din totalul alocării pentru România, dar măcar să se utilizeze ceva. Dacă cineva îmi va spune că cei cinci ani pot să fie recuperaţi, atunci înseamnă că noi de fapt am pierdut cinci ani de zile şi nimeni, dar absolut nimeni nu crede că timpul mai poate fi adus înapoi.
Avansaţi o cifră? Cât ar putea absorbi România în acest an?
V.P.: Părerea mea este că încă zece procente s-ar putea adăuga la ceea ce este în momentul de faţă, deşi eu estimasem că în acest an, absorbţia se va duce undeva la 25%-30%, însă din păcate, m-am declarat prea optimist, în condiţiile în care vedem că în loc să se avanseze, practic se regresează, deoarece programele operaţionale şi sectoriale sunt iată, permanent de doi ani de zile, blocate parţial sau integral, iar acum suntem sub avertisment în ceea ce priveşte alte patru-cinci asemenea programe.