UPDATE: Olguţa Vasilescu a prezentat Legea salarizării. Salariile poliţiştilor şi militarilor cresc de la 1 iulie, ale medicilor din 2018

UPDATE 21:55 – Dragnea: Veniturile judecătorilor şi procurorilor cresc semnificativ, diferenţa dintre salariile lor va fi de 5%

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat joi, într-o conferinţă de presă la Sinaia, că, potrivit proiectului de lege a salarizării unitare, salariile judecătorilor şi procurorilor cresc „semnificativ” şi nu „în glumă”, diferenţa fiind că majorarea veniturilor la procurori va fi cu 5% mai mică decât la judecători.

„În primul rând, trebuie să se înţeleagă un lucru esenţial: şi salariile judecătorilor şi salariile procurorilor cresc semnificativ. În zilele următoare, mâine poate, o să se publice legea în ansamblul ei şi o să vedeţi. Semnificativ înseamnă că nu cresc în glumă, chiar cresc. Precizarea este că la procuror cresc puţin mai puţin decât la judecător, deci discutăm de creşteri semnificative pentru toţi magistraţii. Deci, nu se pune problema să scadă salariul cuiva, procuror sau judecător”, a precizat liderul PSD.

Liviu Dragnea a mai spus că vor fi reluate discuţiile pe baza legii salarizării cu toate sindicatele şi instituţiile vizate.

UPDATE 21:09 – Noile salarii ale demnitarilor: indemnizaţiile preşedintelui şi prim-ministrului scad, ale parlamentarilor se dublează

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu a anunţat joi grilele de salarizare a demnitarilor conform noii legi a salarizării unitare, potrivit cărora cel mai mare salariu din România îi va reveni şefului statului – 17.400 lei, urmat de şeful Guvernului, şefii Parlamentului şi preşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Curţii Constituţionale (CCR) – 15.950 lei, iar miniştrii urmând să aibă 14.500 de lei brut pe lună.

”La preşedintele României coeficientul este 12 (raportat la salariul minim pe economie – n. red.), fiind cel mai mare salariu din România. După care sunt, în ordine descrescătoare: preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Curţii Constituţionale – 11, premierul României, la fel, 11. Apoi avem judecătorii de la ÎCCJ şi de la CCR la 10,5. Miniştrii sunt la coeficientul 10, secretarii de stat – 7,4, parlamentarii la 8”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu.

Practic, salariile celor mai înalţi demnitari în stat vor scădea potrivit noii legi a salarizării. În prezent, preşedintele României, prim-ministrul şi preşedinţii Parlamentului câştigă 21.540 lei brut pe lună, iar de la 1 iulie ar urma să primească 17.400 lei brut pe lună preşedintele şi 15.950 lei brut pe lună şefii Legislativului.

UPDATE 21:03 – Legea salarizării unitare: Salariile din administraţia publică locală nu vor putea depăşi indemnizaţia viceprimarului

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat că proiectul Legii salarizării unitare nu prevede cuantumul salariilor din administraţia publică locală, fiind stabilită doar o grilă care stabileşte raportul între salarii, cu precizarea că niciun angajat din administraţia locală nu va putea avea un salariu mai mare decât indemnizaţia pe care o primeşte viceprimarul.

Grila anunţată pentru adminsitraţia publică locală porneşte de la salariul minim pe economie şi poate creşte până la un maxim reprezentat de către indemnizaţia viceprimarului localităţii respective.

”S-a discutat, ca principiu, că este vorba de autonomie locală şi trebuie să le dăm dreptul să-şi stabilească singuri salariile. Sigur, nu am putut să-i lăsăm să-şi facă salariile cât vor – din cauza asta sunt plafonate la nivelul indemnizaţiei viceprimarului – dar nu vor putea să depăşească anumite etape, adică între muncitorul necalificat şi viceprimar este toată grila din primărie”, a explicat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

Ea a explicat că, în urma unor discuţii cu aleşii locali, s-a ajuns la concluzia că primăriile din localităţile mici nu vor putea să asigure plata salariilor preconizate iniţial întrucât veniturile abia le permite plata salariilor la nivelul actual şi a utilităţilor.

”În acelaşi timp, sunt primării cu bugete foarte mari care, la fel, au solicitat să poată să facă dumnealor aceste plăţi în funcţie de cum îşi doresc. Sumele vor trebui să fie stabilite de consiliile locale şi consiliile judeţene”, a mai spus Lia Olguţa Vasilescu.

Creşterile de salarii din administraţia publică locală, potrivit noii grile, se vor putea face începând cu anul 2018.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat că Legea salarizării unitare vizează toate instituţiile publice, cu excepţia BNR şi ASF. „Acolo există o discuţie de mai mulţi ani cu Comisia Europeană şi ne-a fost adresată rugămintea de a nu intra aceste două instituţii în proiectul Legii salarizării unitare”, a precizat Vasilescu, citată de News.ro.

Raportul dintre cel mai mic salariu din sectorul public şi cel mai mare este de 1 la 12.

„Principiile care au stat la baza acestei legi sunt principiul legalităţii – toate drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme de forţă a legii, principiul nediscriminării – eliminarea oricărei forme de discriminare şi instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă, principiul egalităţii – asigurarea de salarii pe baze egale pentru muncă de valoarea egală, principiul importanţei sociale a muncii, principiul stimulării personalului din sectorul bugetar, principiul ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu şi în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale şi principiul sustenabilităţii financiare”, a declarat Olguţa Vasilescu.

Salariile de bază sunt diferenţiate pe funcţii, grade, trepte şi gradaţii. Gradaţiile se acordă în procent de 7,5 pentru gradaţia 1 – de la 3 la 5 ani, 5% pentru gradaţia 2 – de la 5 la 10 ani, 5% pentru gradaţia 3 – de la 10 la 15 ani, 2,5% pentru gradaţia 4 – de la 15 la 20 de ani, 2,5% pentru gradaţia 5 – peste 20 de ani.

Ministrul Muncii a precizat că nu a fost tăiat niciun fel de spor actual, însă a fost introdusă restricţia ca ordonatorul de credite să nu aloce sporurilor mai mult de 30% din anvelopa salarială. „Un poliţist care lucrează în stradă poate să ajungă la 70%, dar este clar că cei care stau la birou sau personalul contractual vor trebui să aibă sporuri mai mici”, a exemplificat Vasilescu.

Primele majorări se acordă de la data de 1 iulie 2017: soldele de funcţie ale personalului militar cresc cu 20% faţă de nivelul acordat pentru martie 2017, salariile de funcţie ale poliţiştilor se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat în martie 2017,

„La 1 ianuarie 2018, medicii şi asistentele intră cu toată creşterea, însă ei nu vor mai creşte deloc până în 2022; salariile de bază pentru personalul didactic din învăţământ se majorează cu 50% faţă de nivelul decembrie 2017, salariile de bază, soldele de funcţie, indemnizaţiile de încadrare ale personalului salarial se majorează cu 25%”, a precizat ministrul.

Pentru funcţiile alese modalitatea de calcul a indemnizaţiilor este variabilă. „Indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare”, a spus Lia Olguţa Vasilescu.

În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie, salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018.

În cazul în care angajaţi ai statului au în momentul de faţă salarii mai mari decât cele prevăzute în lege pentru anul 2022 sau devin mai mari ca urmare a majorărilor, se vor acorda drepturile salariale la nivelul anului 2022.