Vasilescu, BNR: 40% din 600.000 de companii ce prezintă bilanţ au datorii mai mari decât întreaga lor avere
‘Băncile sunt responsabile pentru foarte multe lucruri din economie, dar sunt şi un centru de finanţare pentru economie. Din păcate, nici companiile româneşti nu au bonităţi. Avem 700.000 de companii în România, iar din calculele făcute de BNR, din cele 700.000 circa 100.000 nu dau bilanţ pentru Fisc. 100.000 nu există. Ce se întâmplă cu ele? Numai Dumnezeu ştie. Din cele 600.000 de companii care prezintă bilanţ anual, cam 40% au datorii mai mari decât întreaga lor avere. De unde sunt aceste datorii? Nu de la bănci, pentru că dacă ne uităm la analizele de piaţă o să vedem că băncile au dat mai multe credite populaţiei decât economiei reale, chiar şi aşa, la o populaţie cu bani puţini. Întrebarea este de unde vin aceste datorii? Foarte simplu. Patronii şi-au împrumutat companiile. Jumătate din aceste companii au pierderi în loc de profit. Şi tragem de aici concluzia că, (…) aşa cum sunt lucrurile organizate în economia noastră, patronii şi-au tras foarte multe fonduri fără să fie înregistrate din activitatea economică şi au acum bani să îşi împrumute propriile companii. Ele sunt datoare mai puţin la bănci şi mai mult la patronii lor. Merită să ne gândim cum rezolvăm această problemă pentru că, înaintea oricărei strategii, asta este o mare problemă’, a explicat Vasilescu.
Acesta susţine că singura strategie pe care România a reuşit să o închege ‘cât de cât bine’, şi pe care au aplicat-o trei Guverne, între anii 2000 şi 2007, a fost strategia de dezvoltare pe termen mediu pentru integrarea în Uniunea Europeană, care a fost semnată de toate partidele politice, dar şi de patronate şi sindicate, iar Vadim Tudor a fost cel căruia i s-a oferit să semneze primul această strategie.
‘Noi, în România, am reuşit să închegăm un program şi să-l dezvoltăm cât de cât bine: cel pentru perioada 2000-2007 pentru că am sperat, am muncit şi am făcut eforturi ca să ajungem în Uniunea Europeană, în 2007. Am avut atunci o strategie de dezvoltare pe termen mediu care s-a făcut în felul următor: Guvernul a lucrat o lună în Palatul de la Snagov, acolo au venit toate sindicatele, patronatele, toate partidele şi reprezentanţii Parlamentului, iar Guvernul din 2000 a făcut apel la toate institutele Academiei. Mesajul a fost următorul: ‘Aţi vorbit despre strategii de sertar, de mii şi mii de pagini, veniţi cu ele’. (…) S-a făcut o echipă (…) au citit zile şi nopţi tot ce s-a dat, s-a făcut o selecţie, s-a pus în discuţie, au fost dezbateri furtunoase, iar la urmă au fost întrebate şi cultele religioase în legătură cu această strategie pe care o pregătea Guvernul. Strategia a fost semnată şi acum vă pot spune în premieră un lucru care mi s-a părut foarte inteligent atunci. Ea trebuia semnată de toate partidele parlamentare ca să poată fi primită la Comisia Europeană şi cineva a avut ideea ca primul să semneze Vadim Tudor. A fost foarte încântat de această întâietate care i s-a dat. A scos stiloul şi a semnat, iar după ce a semnat Vadim Tudor au semnat toţi, şi opoziţia şi puterea şi sindicatele şi patronatele. Această strategie pe termen mediu a fost aplicată de trei guverne: Guvernul Isărescu în 2000, Guvernul Năstase între 2001 şi 2004 şi Tăriceanu până la 1 ianuarie 2007, când România a intrat în UE’, a povestit Adrian Vasilescu.
În opinia consilierului BNR, strategia de integrare în UE a fost un model, pentru că s-a realizat cu toate forţele din această ţară, iar în prezent ar trebui ca grupul creat în jurul preşedintelui României pentru un proiect de ţară să se lărgească, dar pentru a crea o strategie ‘cu faţa la zona euro’.
‘Eu gândesc că a fost un model de a face o strategie în această ţară, cu toate forţele, inclusiv patronatele. Unul dintre patroni a făcut atunci, într-o dispută, o afirmaţie pe această strategie: ‘Înţeleg că politicienii vor să îşi impună punctul de vedere pentru că dacă nu reuşesc pierd voturi. Să le fie de bine! În schimb noi, oamenii de afaceri, pierdem bani’. Simţiţi astăzi vreun demers impus pentru o asemenea strategie, pentru o asemenea dezbatere? Acum s-a făcut în jurul preşedintelui un grup pentru un proiect de ţară, observ că preşedintele se ţine de acest proiect, a invitat foarte multă lume la Cotroceni. Au fost câteva dezbateri, dar sper cercul să se lărgească, să se ajungă la instituţiile Academiei, la oamenii din această ţară care au ceva de spus, să se ajungă şi la cei care pierd voturi, dar şi la cei care pierd bani, dar să se ia o decizie. Nu va fi o altă soluţie mai bună pentru o strategie de ţară. Am avut atunci o strategie cu faţa la UE, acum am putea să avem o strategie cu faţa la zona euro’, a mai spus Vasilescu.
Consilierul BNR Adrian Vasilescu a participat miercuri la a III-a ediţie a Conferinţei ‘Strategia de dezvoltare a României’ cu tema ‘Între zona euro şi zodia leului’, eveniment organizat de grupul de presă Bursa.