Vasilescu: Cooptarea guvernatorului într-un organism de supraveghere nu duce la incompatibilitate
‘Dacă se face un organism de supraveghere comun, nu poate fi vorba de incompatibilitate, în condiţiile în care, şi guvernatorul, şi alte persoane din Banca Naţională, care ar fi cooptate în acest organism, nu iau niciun ban. Deci nu îndeplinesc funcţii pe contract de muncă, nu au niciun fel de prime, niciun fel de indemnizaţii, doar prestează muncă. Şi pentru a presta muncă, nu este nevoie să fii oprit prin norme de incompatibilitate şi nu este corect să fii oprit prin norme de incompatibilitate. Dacă ar fi ca munca prestată să vină şi cu nişte beneficii financiare, atunci sigur că am putea să vorbim şi despre altfel de norme. Dar până atunci, este exclus’, a spus Vasilescu.
Acesta a arătat, însă, că o situaţie de incompatibilitate ar fi aceea în care un viceguvernator sau guvernatorul BNR ar face parte din Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
‘De pildă, ar fi o incompatibilitate pentru un viceguvernator sau pentru guvernatorul Băncii Naţionale să facă parte şi din ASF. Ar fi o incompatibilitate şi pentru cei de la ASF. Şi atunci se face acest organism comun. Noi avem un parteneriat cu ASF. Acest parteneriat este firesc, pentru că e vorba de o piaţă financiară unică. E drept că din această piaţă financiară, Banca Naţională supraveghează 90 de procente, ASF supraveghează 10 procente, dar absolut orice interferenţă de ordin financiar între cele două sisteme interesează ambele părţi. Şi iată, chiar acum se discută foarte mult despre un organism de supraveghere. S-a referit şi guvernatorul la faptul că se vorbeşte despre un mega-sistem, un supra-sistem de supra-supraveghere. Nu este aşa. Este un sistem care se concentrează peste tot în Europa, toate ţările din Uniunea Europeană au un asemenea sistem de supraveghere comună şi trebuie să avem şi noi un sistem de supraveghere comună, în care cele două entităţi să facă schimb de informaţii, în primul rând, şi de opinii’, a subliniat Vasilescu.
Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă lansat recent în dezbatere publică, procesul de coordonare a supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional va fi realizată de un Comitet Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, care va reuni reprezentanţi din Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Ministerul Finanţelor Publice.
Printre atribuţiile Comitetului se vor afla identificarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, emiterea de recomandări şi avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor şi monitorizarea implementării acestora şi elaborarea strategiei privind politica macroprudenţială.
De asemenea, Comitetul va coordona gestiunea crizelor financiare prin identificarea măsurilor necesare în vederea reducerii riscului de contaminare în cazul unui impact sistemic al eventualelor dificultăţi cu care se pot confrunta participanţii la piaţa financiară.
Organismul decizional al Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială este Consiliul general format din nouă membri, respectiv guvernatorul (preşedintele Comitetului), prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori şi economistul şef ai băncii centrale, preşedintele şi prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, doi reprezentanţi ai Guvernului desemnaţi de premier.