„Vă daţi seama că şi în interiorul partidului nostru de multe ori sunt discuţii şi nu suntem întotdeauna toţi de acord, pentru că partidele sunt nişte organisme vii. Noi avem experienţa de la Legea offshore cu ALDE, când varianta cu care venise PSD-ul, din punctul meu de vedere, era cea mai bună şi statul român ar fi avut într-adevăr de câştigat din aplicarea acestei legi. Vă aduceţi aminte că a trebuit două săptămâni să retragem legea, să o întoarcem din nou la comisie, pentru că ne-am dat seama că nu avem numărul necesar de voturi ca să o trecem în varianta PSD-ului şi atunci a ieşit în…”, a spus Vasilescu, răspunzând unei întrebări referitoare la ce se întâmplă în interiorul Coaliţiei PSD-ALDE.
Întrebată dacă varianta în care a trecut Legea offshore e bună sau rea, Lia Olguţa Vasilescu a răspuns: „În opinia mea, cea mai bună variantă era cea a PSD-ului, din care statul român într-adevăr câştiga”.
La întrebarea dacă PSD se simte şantajat de partenerul său de Coaliţie, ministrul Muncii a admis că „în momentul în care nu ai 50% plus 1 trebuie să pleci urechea şi la ceea ce vor colegii de guvernare”.
„De multe ori au proiecte de lege obiective şi foarte bune, ca dovadă că nu am avut niciun fel de problemă să trecem aceste proiecte de lege. Alteori, nu suntem foarte mulţumiţi de varianta negociată”, a adăugat ea.
De asemenea, întrebată de moderatorul emisiunii cât de dese sunt în ultima vreme cazurile în care PSD nu este mulţumit de varianta negociată, şeful de la Muncă a spus: „Cea mai importantă este Legea offshore-ului”.
„A trecut într-o variantă de care eu personal nu sunt foarte mulţumită şi cred că nici foarte mulţi colegi de-ai mei din PSD, pentru că varianta prezentată de Liviu Dragnea era într-adevăr aducătoare de mari beneficii statului român”, a subliniat ministrul.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat săptămâna trecută proiectul legii offshore, cu 170 de voturi „pentru”, 3 ”împotrivă” şi o abţinere.
„Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore (…) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează: 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv, 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh”, se arată în proiectul de lege.
Conform acestuia, limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.
Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special, utilizat pentru finanţarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemul naţional de transport gaze naturale, precum şi pentru finanţarea altor investiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului, mai prevede proiectul.
Deputaţii au adoptat, în plen, şi un amendament al PNL la proiectul legii offshore potrivit căruia titularilor acordurilor petroliere aflate în curs de executare li se aplică regimul fiscal specific destinat activităţii de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a actului normativ.
Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect.