Venezuela: Opoziţia avertizează că vor apărea noi revolte militare contra lui Maduro
„În mod evident vor urma mai multe mişcări militare”, le-a spus Lopez jurnaliştilor la poarta reşedinţei ambasadorului spaniol la Caracas, unde locuieşte cu statutul de invitat.
Lopez, care marţi a ironizat sentinţa primită, de aproape 14 ani de închisoare, pedeapsă executată la domiciliul său pentru fapte violente pe timpul protestelor antiguvernamentale din 2014, l-a însoţit pe Guaido şi peste 20 de de militari care s-au exprimat contra lui Maduro din apropierea unei baze aeriene.
În aceeaşi zi, el a participat şi la manifestaţiile din Altamira, bastionul opoziţiei de la Caracas, dar la căderea serii s-a refugiat la reşedinţa ambasadorului Spaniei.
„Credeţi-mă: fisura care s-a deschis pe 30 aprilie se va transforma într-o spărtură, iar acea spărtură va duce în final la ruperea digului”, a spus Lopez înainte de a prevesti o schimbare de guvern în următoarele săptămâni.
În acest sens, după cum a declarat liderul opoziţiei, el a avut în ultima lună mai multe întâlniri la domiciliul său cu generali şi reprezentanţi ai diferitelor componente ale forţelor armate.
„Pot să vă spun că ceea ce a început pe 30 aprilie este un proces ireversibil”, a subliniat el.
„Ne-am pregătit pentru aceasta, nu este ceva improvizat”, a precizat Leopoldo Lopez cu referire la planurile opoziţiei de a-l răsturna de la putere pe Maduro şi care i-au adus un nou mandat de arestare emis marţi de un tribunal din Caracas.
Cu toate acestea, el a arătat că nu îi este teamă de închisoare.
„Nu vreau să mă întorc în închisoare, închisoarea este un infern, dar nu mă tem de închisoare aşa cum nu mă tem de Maduro, nu mă tem de dictatură şi de niciunul din mijloacele de represiune avute la dispoziţie de Maduro”, a mai spus Lopez.
El a apreciat totodată că Venezuela se află la doar câteva săptămâni distanţă de o schimbare politică, în ciuda faptului că Forţele Armate au confirmat subordonarea lor totală faţă de liderul chavist.
Venezuela traversează un vârf de tensiune politică din ianuarie, când Maduro a depus jurământul pentru un nou mandat prezidenţial de 6 ani, nerecunoscut de opoziţie şi de parte din comunitatea internaţională, iar liderul Parlamentului, Juan Guaido, a proclamat un guvern interimar ce beneficiază de susţinerea a peste 50 de state.
În paralel, venezuelenii se confruntă cu cea mai gravă criză economică din istoria ţării, care generează proteste zilnice faţă de lipsa alimentelor şi a medicamentelor, dar şi în ce priveşte starea dezastruoasă a serviciilor publice.
Guvernul spaniol a afirmat joi că nu intenţionează să îl predea pe liderul opoziţiei Leopoldo Lopez, pentru care Curtea Supremă din Venezuela a emis mandat de arestare, exprimându-şi totodată dorinţa identificării cât mai curând a unei soluţii, potrivit unui comunicat de presă citat de EFE.
Executivul de la Madrid precizează că „Spania nu are nicio intenţie” de a-l preda pe liderul opoziţiei din Venezuela, adăugând că Lopez, soţia sa Lilian Tintori şi fiica lor de 15 luni se află la reşedinţa ambasadorului Spaniei din Caracas, de bună voie”.
În comunicarea oficială, guvernul spaniol îşi exprimă încrederea că „autorităţile venezuelene vor respecta inviolabilitatea reşedinţei ambasadorului spaniol” şi susţine că era de aşteptat emiterea mandatului de arestare.
Într-o declaraţie ulterioară a Ministerului Afacerilor Externe spaniol se arată că ambasadorul Spaniei la Caracas, Jesus Silva Fernandez, „s-a întâlnit joi cu ministrul de externe venezuelean Jorge Arreaza, cu care a avut ocazia să analizeze situaţia”.
Comunicatul Ministerului de Externe exprimă încrederea că relaţiile bilaterale nu vor fi afectate de aceasta situaţie, precum şi dorinţa identificării unei soluţii cât mai curând posibil, menţionând că în niciun caz nu se are în vedere predarea opozantului autorităţilor venezuelene şi nici evacuarea sa din reşedinţa ambasadorului.
Opozantului Leopoldo Lopez, care a susţinut o revoltă militară efemeră împotriva guvernului preşedintelui Nicolas Maduro marţi, pe străzile din Caracas, i-a fost revocată măsura detenţiei la domiciliu „pentru încălcarea flagrantă a acesteia”, se arată într-un comunicat al Curţii Supreme de Justiţie.
Înalta instanţă subliniază că opozantul, privat de libertate din 2014 şi condamnat la aproape 14 ani, a încălcat, de asemenea, măsura privind interzicerea realizării de declaraţii politice prin intermediul mijloacelor de comunicare convenţionale şi neconvenţionale, naţionale şi internaţionale.