Venezuelenii sunt chemaţi la urne pentru un scrutin controversat, după luni de criză, instabilitate şi violenţe

Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro susţine că votul este o şansă de a aduce unitate şi pace din ţară.

„30 iulie aduce o renovare totală, o renaştere a spiritului original bolivarian, o renaştere a păcii şi egalităţii”, a spus joi Maduro, referindu-se la micarea demarată de Hugo Chavez, potrivit VTV.

Pentru opoziţie, care va boicota scrutinul, votul reprezintă o mişcare ilegală pentru a încerca să elimine organismul legislativ din ţară. „Miza este nici mai mult, nici mai puţin decât pierderea libertăţii din Venezuela şi iniţierea modelului cubanez într-un mod fals, ilegal, constituţional”, a spus fostul guvernator de Caracas, Diego Arria, unul dintre liderii opoziţiei, care trăieşte în SUA.

Însă ambele părţi sunt de acord cu un lucru – faptul că votul din 30 iulie marchează un punct de cotitură crucial, după luni de turbulenţe.

CU CE FEL DE CRIZĂ SE CONFRUNTĂ VENEZUELA?

Problemele economice îşi au rădăcinile într-o criză monetară care a fost accentuată de scăderea preţului petrolului, a explicat George Ciccariello-Maher, profesor asociat la Universitatea Drexel şi autor al „Construirea Comunei: Democraţia Radicală în Venezuela”.

„Din 2012, am văzut începutul unei crize care îşi are originea, din multe puncte de vedere în sistemul de conversie valutară, care este un sistem fix”, a precizat expertul.

„Acest lucru, împreună cu o serie de alţi factori, a degenerate într-o criză mult mai profundă în prezent. Prăbuşirea preţului petrolului a exacerbat situaţia, Guvernul nu a răspuns suficient de repede pentru a ajusta sistemul ratelor de schimb şi a creat un sistem întreg de piaţă neagră a schimbului valutar şi contrabandă, care a creat aceste penurii de bunuri”, a adăugat el.

Venezuela, asemenea multor ţări bogate în petrol, importă o mare parte din mâncate şi bunuri de consum. Problema nu este, în mod necesar, faptul că venezuelenii nu au bani pentru a cumpăra unele produse, ci că produsele lipsesc. Acest lucru are un impact enorm asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor şi asupra sistemului politic al ţării.

„Criza economică profundă cu care se confruntă Venezuela – cu penurii acute de mâncare, medicamente şi alte bunuri de bază – este un factor major care contribuie la instabilitatea politică actuală a ţării”, a spus Alexander Main, asociat pentru politică internaţională la Centrul pentru Politică şi Cercetare economică.

„Centrele urbane, în special Caracasul, au fost afectate de luni de proteste constante, în care manifestanţii din clasa de mijloc protestează faţă de penurii şi cer plecarea preşedintelui Maduro”, a adăugat el.

Potrivit procurorului şef al ţării, peste 100 de persoane au fost ucise de la începutul lunii aprilie, potrivit Associated Press. Guvernul a anunţat măsuri de securitate care au inclus interzicerea protestelor până marţi – o mişcare criticată de ONU şi de organizaţiile pentru libertăţi civile.

CE OBIECTIV ARE VOTUL DE DUMINICĂ ?

Constituţia Venezuelei a fost scrisă de Adunarea Constitantă anterioară, în 1999, de fostul preşedinte Hugo Chavez. În prezent, protejatul lui Chavez, actualul preşedinte Maduro, le oferă venezuelenilor oportunitatea de a alege delegaţi pentru a rescrie sau modifica legea fundamentală.

„Legislativul poziţionat împotriva Executivului şi sistemului judiciar, care creează haos în aparatul de stat în sine şi un blocaj care durează de peste un an”, a spus Ciccariello-Maher. „Acesta este fundalul şi de aceea această Adunare Constituantă este prezentată dreptul una dintre metodele pentru a ieşi din impas şi a avansa”, a adăugat el.

Maduro şi partidul său au explicat că au dreptul să convoace Adunarea Constituantă, însă politicienii de opoziţie susţin că trebuia întrebată mai întâi opinia publică, prin referendum, aşa cum a procedat Chavez.

Nu este clar dacă venezuelenii ar fi aprobat, dacă Maduro l-ar fi cerut acest lucru. Luna aceasta, pese şapte milioane de oameni au votat într-un referendum simbolic împotriva votului din 30 iulie. „Problemele Venezuelei nu pot fi rezolvate de o Adunare Constituantă”, a spus Orlando Molina, preşedintele Institutului Latino-American pentru Studii Strategice, membru al opoziţiei.

În condiţiile în care mişcările de opoziţie vor boicota votul de duminică, este puţin probabil ca acesta să aducă unitate în ţară.

„Votul este încă un factor polarizator care va face mai dificilă obţinerea unei forme de reconciliere”, potrivit lui Main. „Însă ceea ce se întâmplă după votul de duminică este critic. Este o ocazie de a lansa o discuţie mai amplă despre viitorul politic al ţării”, a adăugat el.

Partidele de opoziţie sunt îngrijorate şi că Maduro va dizolva Adunarea Naţională, pe care ele o controlează. Maduro nu a sugerat că va face acest lucru.

Niciunul dintre cei 6.120 candidaţi care se înfruntă pentru cele 545 de mandate din Adunarea Constituantă nu face parte din opoziţie, care boicotează scrutinul.

CE SE VA ÎNTÂMPLA DUPĂ VOTUL DE DUMINICĂ ?

Lideri din partidul de guvernare şi din opoziţie admit că Adunarea Constituantă nu va avea un impact imediat asupra instabilităţii politice şi economice din ţară. Însă, la 72 de ore după ce vor fi aleşi, cei 545 de membri aleşi se vor întâlni şi vor începe munca.

În ceea ce priveşte criza, experţii atrag atenţia că nu se întrevăd soluţii la criză.

În 2018 urmează să aibă loc alegeri prezidenţiale, însă unele grupări de opoziţie vor ca Maduro să se retragă mai devreme. Ei avertizează chiar că există riscul unui război civil.