Bugetul lui 2013, prea optimist? Statul aşteaptă venituri fără creştere economică

Anul 2013 este unul de maximă speranţă economică pentru stat. După patru ani, în care recesiunea a alternat cu stagnarea economică – constatată şi din ultima revizuire cu scandal a produsului intern brut pe 2011 – baza joasă la care a ajuns economia României îi face pe guvernanţi să spere că anul 2013 va fi cu noroc. Guvernul păstrează încă o prognoză de creştere economică pentru acest an de 1,6%, revizuită în doar două săptămâni, de când Fondul Monetar Internaţional a venit în ţară, de la 1,8%.

De altfel, România este printre ţările norocoase din Europa, unde economiile din zona euro, şi nu doar, vor avea de înfruntat o nouă recesiune. La evoluţia economică a ţărilor din zona euro se uită, probabil, cu mare atenţie exportatorii români, pentru că acolo merge cea mai mare parte a produselor vândute de aceştia.

Guvernul se aşteaptă la creşteri importante de venituri la buget

Guvernul îşi propune să aducă la bugetul de stat în acest an venituri de 98,2 miliarde de lei, în creştere cu 6,44% faţă de anul trecut, când a strâns 92,2 miliarde de lei. Cheltuielile de la bugetul de stat cresc cu 10% la 116,4 miliarde de lei, de la 105,3 miliarde de lei.

La bugetul general consolidat, statul vrea să strângă 209,3 miliarde de lei (33,6% dintr-un PIB de 623,3 miliarde de lei), în creştere de la 195,4 miliarde de lei, cât îşi propunea pentru 2012, şi să cheltuie 228,4 miliarde de lei, faţă de 206,6 miliarde de lei, previziuni pentru 2012. Execuţia la 11 luni pe 2012 – ultima disponibilă – arată că la bugetul consolidat se strânseseră 175,4 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au fost de 186,2 miliarde de lei.

Guvernul îşi propune să crească veniturile fiscale cu 8,42% la 83,4 miliarde de lei. De exemplu, din impozitul pe profit al firmelor, statul se aşteaptă la venituri mai mari cu 6,3% la 11,2 miliarde pe lei, în condiţiile în care acestea se confruntă cu un mediu economic dificil.

Şi de la bănci statul se aşteaptă la venturi în creştere cu un procent similar – în 2012, sectorul bancar a fost pe pierdere netă, iar creşterea creditelor neperformante şi a costurilor cu provizioanele este de aşteptat să afecteze în continuare profitabilitatea instituţiilor de credit.

De la persoanele fizice statul se aşteaptă să ia aproape două miliarde de lei în plus – o creştere de 9% faţă de anul trecut, la 22,9 miliarde de lei.

Din taxele şi impozitele pe bunuri şi servicii statul ar vrea să aducă 4,4 miliarde de lei în plus faţă de anul trecut, adică 61,8 miliarde de lei – o creştere de 7,7%! Din accize, de pildă, statul vrea să ia 20,9 miliarde de lei, cu 8,4% mai mult faţă de 2012, când planul n-a fost îndeplinit şi veniturile au fost cu 700 de milioane de lei mai mici decât cele prognozate.

La dorinţe mari, cheltuieli pe măsură

Toate aceste venituri la care statul speră în 2013 trebuie să susţină cheltuieli în creştere cu 10%, doar de la bugetul de stat. Doar cheltuielile cu personalul vor creşte în acest an cu 13,35%, în ton cu cele cu dobânzile.

„Cresc impozitele şi se bazează pe faptul că nimic nu se întâmplă în economie, că nu vor fi efecte negative şi că impozitele vor fi plătite, că economia va deveni mai eficientă şi că totul este inelastic. Consideră că e ca la accize – unde, şi acolo, s-a dovedit că nu e chiar aşa. Realitatea este alta. Când ai un şoc negativ, efectul imediat este creşterea preţurilor şi a economiei negre”, declară pentru ECONOMICA.NET Florin Cîţu, economist, analist independent la FCA.

Cîţu spune că agenţii economici tind să-şi asume mai uşor consecinţele legale ale evaziunii fiscale dacă recompensa pentru a face afaceri fără a da obolul statutului este mai mare. Guvernul vrea să schimbe codul fiscal, iar printre modificări se numără şi obligaţia ca microîntreprinderile, cu cifra de afaceri de până la 65.000 de euro, să plătească impozit pe venit, fără opţiunea de a plăti impozit pe profit ca până acum.

Economistul consideră că bugetul este făcut în tonul celor de până acum: „cresc cheltuielile şi văd pe urmă ce fac cu veniturile din taxe şi impozite”, în loc să crească unele cheltuieli şi să scadă din altă parte. În opinia lui Cîţu, bugetul este construit pe o prezumţie prea optimistă a creşterii economice, pe care o estimează la 0,5%, în ton cu alţi analişti economici.

„Au promis foarte mult şi acum trebuie să dea măcar ceva. Toată filozofia acestui buget arată disperare mare pe partea de venituri”

Ţinta de deficit pentru acest an, de 2,1% din PIB pe bază cash, va fi atinsă prin creşterea arieratelor (datoriile statului către firme), aşa cum s-a procedat şi până acum, crede Cîţu.