Veniturile din premii şi jocuri de noroc obţinute de persoanele fizice în România: cum se impozitează
Veniturile din premii se impun prin reţinere la sursă. Cota de 10% se aplică asupra venitului net realizat din fiecare premiu, potrivit Codului fiscal.
Nu sunt impozabile veniturile din premii sub valoarea sumei neimpozabile de 600 de lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare premiu.
Cum se stabileşte venitul net din premii
Venitul net e rezultatul diferenţei dintre venitul din premii şi suma neimpozabilă de 600 de lei.
Impozitul e calculat, reţinut şi plătit de plătitorul de venit din premii. Impozitul se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 (inclusiv) a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii e impozit final.
Veniturile din jocurile de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile şi serviciile primite în urma participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului şi de forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack pot.
Nu sunt impozabile veniturile obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.
Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată, indiferent de tipul de joc din care a fost obținut venitul respectiv.
În cazul în care venitul brut primit la fiecare plată depășește plafonul neimpozabil de 66.750 lei, inclusiv, impozitarea se efectuează distinct față de veniturile obținute din participarea la alte tipuri de jocuri de noroc, se arată la alineatul (4) articolul 110 din Codul fiscal consultat de Economica.net.
Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reţinere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:
Tranşe de venit brut obţinut de persoana fizică din jocuri de noroc
până la 66.750 de lei, inclusiv : impozit de 1%.
peste 66.750 de lei şi până la 445.000 de lei, inclusiv: impozitul se determină astfel 667,5 + 16% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 de lei.
pentru venitul brut de peste 445.000 de lei, impozitul darotat se calculează astfel: 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depăşeşte suma de 445.000 de lei, potrivit alineatului (2) articolul 110 din Codul fiscal, consultat de Economica.net.
Cine plăteşte impozitul
Obligația calculării, reţinerii şi plăţii impozitului revine organizatorilor/plătitorilor de venituri din jocuri de noroc.
Impozitul reţinut în momentul plăţii e impozit final şi nu trebuie să depuneţi declaraţie unică.
Impozitul e calculat, reţinut şi plătit de plătitorul de venit din premii. Impozitul se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 (inclusiv) a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
Pentru veniturile din premii şi pentru cele obţinute din jocuri de noroc nu se datorează contribuţii sociale şi TVA, explică ANAF.
Bine de ştiut
Aveţi venituri din premii şi/sau jocuri de noroc. În ce situaţii trebuie să trimiteţi declaraţia unică la Fisc
Persoanele fizice cu domiciliul în România şi persoanele fizice nerezidente care au declarat centrul intereselor vitale în ţara noastră, care obţin venituri din premii şi jocuri de noroc din străinătate, au obligaţia să le declare în România şi să depună declaraţia unică la Fisc până la data 25 mai inclusiv a anului următor celui în care au realizat veniturile.
Criteriile analizate de Fisc atunci când stabileşte unde e centrul intereselor vitale al persoanei fizice:
Codul fiscal defineşte centrul intereselor vitale ca “locul de care relațiile personale și economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. În analiza relațiilor personale se va acorda atenție familiei soțului/soției, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreținerea persoanei fizice și care sosesc în România împreună cu aceasta, calitatea de membru într-o organizație caritabilă, religioasă, participarea la activități culturale sau de altă natură. În analiza relațiilor economice se va acorda atenție dacă persoana este angajat al unui angajator român, dacă este implicată într-o activitate de afaceri în România, dacă deține proprietăți imobiliare în România, conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la bănci în România”, potrivit Codului fiscal consultat de Economica.net.
Veniturile realizate în străinătate şi impozitul aferent plătit pentru acestea în străinătate, exprimate în moneda statului respectiv, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual, din anul de realizare a venitului, curs comunicat de BNR.
Dacă venitul din premii şi jocuri de noroc a fost realizat într-o monedă necotată de BNR, va fi transformat într-o valută de circulaţie internaţională, euro sau dolar SUA, folosind cursul de schimb din ţara sursă. Apoi, suma exprimată în valuta de circulaţie internaţională va fi convertită în lei, folosind cursul de schimb mediu anual, din anul de realizare a venitului, curs comunicat de BNR.
Persoanele fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi pentru aceeaşi perioadă impozabilă, sunt supuse impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât şi în statul străin cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, iar respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda creditului fiscal extern, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, în limitele prevăzute de Codul fiscal, potrivit Ordinului ANAF 14/2021, consultat de Economica.net.
Pentru contribuabilii persoane fizice rezidente care realizează un venit şi care, potrivit convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, poate fi impus în celălalt stat, iar respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii, respectivul venit va fi scutit de impozit în România şi se declară în declaraţia unică, se arată în acelaşi act normativ.
Creditul fiscal/scutirea se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
Documentele justificative privind venitul realizat şi impozitul plătit, eliberate de autoritatea competentă, respectiv de către plătitorul de venit/agentul care reţine la sursă impozitul, din ţara în care s-a obţinut venitul şi cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, precum şi alte documente, copii ale declaraţiilor fiscale sau ale documentelor similare depuse la autoritatea competentă străină care sunt utilizate pentru aplicarea metodelor de evitare a dublei impuneri prevăzute în convenţiile de evitare a dublei impuneri se păstrează de către contribuabil.
Citeşte şi:
Declaraţia unică: ce formular e valabil în 2021
Declaraţia unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice pentru veniturile realizate în 2020 şi pentru veniturile estimate în 2021 are nou formular, reglementat prin Ordinul ANAF nr. 14 din 2021, publicat marţi, 12 ianuarie, în Monitorul Oficial.
Economica.net a scris, pe larg, despre acest subiect la acest link:
De unde descărcaţi formularul editabil al declaraţiei unice pentru veniturile estimate în 2021?
PDF-ul inteligent al declaraţiei unice poate fi descărcat de la acest link, accesând soft-ul A, actualizat de Fisc la 12 martie 2021.
Economica.net a scris, pe larg, aici cum se deschide formularul pdf inteligent al ANAF: