Veniturile bugetare s-ar reduce cu 3,2% din PIB, după introducerea impozitului pe venitul gospodăriilor – Ernst&Young

Economica.net
20 04. 2017
calcul_bani_taxe_567876543_28729700

‘Noul sistem de impozitare e un subiect care nu merită discutat în acest moment. În plus, am văzut nişte calcule făcute de Coaliţia pentru Dezvoltarea României. Conform acestor calcule, în 2018, dacă nu o să mai avem sistemul cu reţinere la sursă şi cu plăţi anticipate pentru PFA-uri, scăderea de venituri la bugetul de stat ar fi undeva de 3,2 la sută din Produsul Intern Brut (PIB). Deci, implementarea sistemului nou ar conduce în 2018 la reduceri de venituri bugetare de 3,2 la sută din PIB, în condiţiile în care România aduce la bugetul de stat ca şi venituri 32 la sută din PIB. Concret, asta înseamnă 10 la sută din veniturile bugetare tăiate din start’, a afirmat Gabriel Sincu, într-o întâlnire cu presa.

Potrivit acestuia, orice modificare fiscală, şi mai ales una de amploare, nu poate fi făcută în orizontul de timp la care se gândesc autorităţile acum şi ‘în niciun caz în condiţiile în care noi nu avem un sistem de administrare fiscală suficient de solid, care să poată să gestioneze acest sistem’.

‘Poate că pe termen lung e o soluţie. Deşi, dacă vă dau să citiţi o carte scrisă de nişte economişti care au pus pentru prima dată pe picioare ideea de cotă unică, constatăm că ei au realizat o analiză asupra a ceea ce ar însemna introducerea cotei unice în sistemul fiscal american. Aceşti economişti au ajuns la concluzia că fiscul american ar câştiga mult mai mulţi bani şi cetăţeanul mediu american ar fi mult mai fericit, pentru ca ar rămâne cu mult mai mulţi bani la sfârşitul anului. Cei care câştigă foarte mulţi bani găsesc oricând soluţii să deducă, să facă nişte aranjamente astfel încât să se descurce. Dacă în America s-ar introduce cota unică, ar fi mult mai bine pentru majoritatea contribuabililor şi pentru statul american. Să venim noi acum şi să ne întoarcem la un sistem care presupune foarte multă birocraţie, nu ştiu cine câştigă în final’, a mai spus Gabriel Sincu.

La rândul său, Claudia Sofianu, partener şi lider al Diviziei de impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România, consideră că ‘business-ul de consultanţă fiscală este un business şi va evolua întotdeauna în funcţie de necesităţile celor din jurul nostru’.

‘Suntem inovativi în măsura în care este cerut acest lucru, pe o piaţă a serviciilor de consultanţă, şi pe măsură ce apare cererea apare şi oferta. Nu e nevoie să fie legislaţia incompletă, neclară şi foarte schimbătoare pentru ca noi să avem ce face. Ne dorim să fie legislaţia suficient de stabilă încât să atragă cât mai mulţi investitori, ca piaţa locală şi capitalul local românesc să se dezvolte suficient de tare pentru ca noi să putem să inventăm ceva nou pe care să-l facem pentru clienţi’, a menţionat Claudia Sofianu.

Conform proiectului Codului Economic, aflat în curs de elaborare, cota unică de impozitare a veniturilor persoanelor fizice ar putea fi înlocuită cu un impozit de 10% pe venitul global al gospodăriilor, venitul impozabil urmând să fie stabilit după ce din suma totală câştigată de membrii unei gospodării vor fi scăzute o serie de cheltuieli şi acordate anumite deduceri.

Fiecare gospodărie va beneficia de un punctaj acordat în funcţie de numărul membrilor de familie şi de un plafon neimpozabil. Venitul anual global impozabil se stabileşte după scăderea, din venitul anual, al acestui plafon neimpozabil. Conform formulei de calcul din proiect, stabilirea plafonului neimpozabil aferent gospodăriei se calculează ca produs între punctajul acordat gospodăriei, 1.000 de lei şi 12 luni ( Pn = P x 1.000 lei x 12 luni). Punctajul alocat gospodăriei este egal cu numărul membrilor gospodăriei plus un punct (P = număr de puncte +1). Astfel, de exemplu, în cazul unei gospodării cu o singură persoană, plafonul neimpozabil va fi de 24.000 lei/an.

În situaţia în care venitul anual global ajustat este negativ, gospodăriilor unde se află copii minori li se va acorda un sprijin financiar de 1.600 lei/an pentru fiecare copil. Copiii care urmează cursurile obligatorii ale învăţământului preuniversitar beneficiază de această sumă doar cu condiţia ca absenţele nemotivate să nu depăşească 10% din totalul orelor de curs, în cazul în care urmează.

Contribuţia de sănătate plătită, prima de asigurare obligatorie pentru casă şi maşină sau programele educaţionale pentru copii precum before şi after school sau grădiniţe particulare, dar şi abonamente la sala fitness, gimnastică, dans, alte activităţi sportive, etc urmează să fie deduse la calculul venitului impozabil.

Deducerile se acordă anual, în limita plafonului neimpozabil aferent unei luni. În cazul în care plafonul neimpozabil lunar variază, se alege plafonul neimpozabil lunar care are valoarea cea mai mare. Cheltuielile deductibile care se pot deduce sunt cele efectuate de către oricare dintre membrii gospodăriei, pentru aceştia sau pentru alţi membrii ai gospodăriei, justificate cu documente.

Dacă venitul net anual global impozabil este negativ se alocă fiecărui copil din gospodărie suma de 1.200 lei/an.

Impozitul pe venitul anual global de plată se achită în termen de 90 de zile de la data depunerii declaraţiei de venit global.

Pe de altă parte, plătitorii de venituri din salarii vor depune numai Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit. De asemenea, aceştia trebuie să transmită/elibereze fiecărui beneficiar de venit un document care să cuprindă venitul net realizat în cursul anului, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior.

Guvernul lucrează, încă de la începutul anului, la realizarea Codului Economic, care include Codul Fiscal, aşa cum este prevăzut în Programul de Guvernare, iar impozitul pe venit este un capitol din Codul Fiscal, precizează Ministerul Finanţelor Publice într-un comunicat remis miercuri