Veniturile CNVM au urcat cu 27% anul trecut, dar cheltuielile au sărit cu 53%

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a înregistrat în 2010 venituri totale de 41,1 milioane lei şi cheltuieli totale de 32,7 milioane lei, iar pentru anul 2011 estima venituri şi cheltuieli de câte 59,8 milioane lei.

Încasările au urcat anul trecut cu 14,6%, la 43,9 milioane lei (10,3 milioane euro), iar cheltuielie curente au crescut cu aproape 52%, la 49,5 milioane lei (11,6 milioane euro).

Astfel, CNVM a încheiat anul cu un deficit de 5,6 milioane lei, care a fost acoperit pe de o parte din lichidităţile pe care Comisia le mai are. Soldul conturilor de disponibilităţi a scăzut anul trecut de la 8,3 milioane lei la 2,1 milioane lei.

„Realizarea veniturilor pe anul 2011, sub nivelul prognozat iniţial, a fost determinată în primul rând de lipsa ofertelor publice de cumpărare/preluare, oferte luate în considerare la întocmirea bugetului pe anul 2011, în conformitate cu programul de privatizare anunţat pe parcursul anului 2010 pentru anul care urma (…) Gradul de realizare a cheltuielilor la 31.12.2011 a fost de 83,72% faţă de prevederile trimestriale cumulate, respectiv 50 milioane lei, rezultând o economie de 9,7 milioane lei”, se arată în raportul pentru anul trecut.

Cele mai mari încasări au provenit din cota aplicată tranzacţiilor derulate pe pieţele reglementate şi pe sistemele alternative de tranzacţionare (8,3 milioane lei) şi din cota pe activele nete ale fondurilor, ale celor cinci SIF-uri şi al Fondului Proprietatea (27,3 milioane lei). Comisia a încasat în 2010 o sumă de 4,9 milioane lei din tranzacţiile pe pieţele reglementate şi pe sistemele alternative de tranzacţionare, iar din cota aplicată activelor fondurilor a primit 16,2 milioane lei.

Cea mai mare pondere în cheltuieli au avut-o costurile cu personalul, care au urcat cu 64%, la 42,9 milioane lei (10,1 milioane euro), sumă din care salariile au reprezentat 35,5 milioane lei (8,3 milioane euro). Astfel, Comisia a plătit salarii cu 73,6% mai mari decât cele din 2010, când acestea au însumat 20,4 milioane lei.

„Resursele provenind din cote şi tarife pot fi utilizate exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare a autorităţii şi nu pentru efectuarea de plăţi suplimentare constând în acordare de despăgubiri”, se arată în raportul pentru anul trecut.

CNVM nu a precizat în raportul anual dacă în 2011 au fost făcute angajări şi nici nu a spus câţi salariaţi are.

Ziarul Financiar a scris, joi, că anul trecut Carmen Negoiţă, unul dintre cei doi vicepreşedinţi ai CNVM, a încasat o indemnizaţie de aproape 638.000 lei (150.000 de euro), potrivit declaraţiei de avere a soţului acesteia, Liviu Negoiţă, fostul primar al Sectorului 3. În declaraţie nu este precizat dacă este vorba despre o sumă brută sau netă.

De la finele anului 2010 CNVM este supusă procedurii de executare silită din partea investitorilor FNI, iar până la sfârşitul anului trecut au fost depuse cereri de executare silită în sumă totală de 52,8 milioane lei. Faţă de cele 1.643 dosare de executare silită existente până în prezent, Comisia a formulat cereri de suspendare şi contestaţii la executare, aflate în diferite stadii de soluţionare în cadrul instanţelor de judecată.

Totodată, Comisia menţionează că nu există posibilitatea cuantificării solicitărilor totale de despăgubire.

„Până la data elaborării prezentului raport de activitate (mai 2012), un număr de 4.901 investitori au solicitat prin executori judecătoreşti despăgubiri în sumă de 20 milioane euro. Dacă ne raportăm la numărul total al păgubiţilor de aproximativ 130.000, faţă de numărul celor care au solicitat deja despăgubiri (4.901), se poate estima suma exorbitantă ce ar trebui suportată de CNVM, în condiţiile în care prin bugetul de venituri şi cheltuieli se stabilesc resurse reprezentând aproximativ 10 milioane euro anual”, se arată în raportul anual.

Ca urmare a blocării contului de disponibilităţi deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, începând cu data de 27 decembrie 2010, CNVM s-a aflat în imposibilitatea onorării datoriilor către furnizorii de utilităţi, de bunuri şi servicii, a rambursării ratei către Banca Mondială, aferente unui Acord de Împrumut Subsidiar. Totodată, Comisia nu a putut achita contribuţiile către organizaţii internaţionale ale reglementatorilor din care face parte (IOSCO şi ESMA), precum şi cauţiunile solicitate în vederea suspendării viitoarelor executării silite din partea investitorilor FNI.

La mijlocul anului trecut, legislativul a emis două legi prin care s-au instituit unele măsuri speciale prin care conturile CNVM şi AVAS să nu poată fi executate silit. Ulterior, la începutul lunii iulie, Guvernul a trecut sediul Comisiei în proprietatea publică a statului pentru ca instituţia să nu rişte să rămână fără un imobil în care să îşi desfăşoare activitatea. Sediul Comisiei ar fi putut fi executat silit de păgubiţii din dosarul FNI pe care Comisia trebuie să îi despăgubească.

„Creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare în scopul îndeplinirii atribuţiilor şi obiectivelor legale ale acestora. Cu toate că cele două legi menţionate au menirea de a permite funcţionarea CNVM, totuşi se înregistrează o avalanşă a solicitărilor executorilor judecătoreşti de poprire a sumelor existente în conturile CNVM, de executare silită a spaţiilor reprezentând parte a sediului CNVM, precum şi de poprire a sumelor datorate CNVM de către entităţile reglementate/supravegheate de pe piaţa de capital, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, menţionează Comisia în raport.