Veniturile obţinute din cultivarea a până la două hectare de cereale, cartofi, sfeclă de zahăr nu vor fi impozitate – proiect

Astfel, nu vor fi impozitate veniturile din cultivarea a până la două hectare de cereale, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr şi hamei pe rod, până la 1,5 ha leguminoase pentru boabe, până la 1 ha tutun, 0,5 ha legume de câmp şi 0,2 ha legume în spaţii protejate.

De asemenea, sunt venituri neimpozabile cele obţinute din livezi cu pomi pe rod de până la 1,5 ha, arbuşti fructiferi pe o suprafaţă de până la 1,5 ha, vie pe rod – până la 1 ha şi flori şi plante ornamentale, până la 0,3 ha.

Proiectul mai prevede că sunt venituri neimpozabile cele obţinute din creşterea a până la două vaci sau bivoliţe, până la 50 de oi, până la 25 de capre, până la şase porci pentru îngrăşat, până la 75 familii de albine şi până la 100 păsări de curte.

Totodată, conform proiectului nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică din valorificarea în stare naturală a produselor culese din flora sălbatică, exclusiv masa lemnoasă (în cazul masei lemnoase sunt venituri neimpozabile numai veniturile realizate din exploatarea şi valorificarea acesteia în volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate), produse capturate din fauna sălbatică, cu excepţia celor realizate din activitatea de pescuit comercial supuse impunerii potrivit prevederilor privind veniturile din activităţi independente, veniturile obţinute din exploatarea păşunilor şi fâneţelor naturale.

Nu generează venit impozabil nici cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee şi leguminoase pentru producţia de masă verde destinate furajării animalelor deţinute de contribuabilii respectivi.

Venitul net anual dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de venit, care depind de unitatea de suprafaţă (ha)/cap de animal/familie de albine pentru categoriile de produse vegetale şi animalele. Normele de venit se propun de către entităţile publice mandatate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe baza metodologiei stabilite prin hotărâre a Guvernului, se aprobă şi se publică de către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, până cel târziu la data de 15 februarie a anului pentru care se aplică aceste norme de venit.

În cazul contribuabililor care realizează venituri din desfăşurarea a două sau mai multe activităţi agricole pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, venitul anual se stabileşte prin însumarea veniturilor corespunzătoare fiecărei activităţi.

În anul fiscal curent, pentru veniturile realizate de persoanele fizice individual sau într-o formă de asociere, în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale ca îngheţ, grindină, polei, ploaie abundentă, secetă şi inundaţii, precum şi a epizootiilor ce afectează peste 30% din suprafeţele destinate producţiei agricole vegetale/animalele deţinute, norma de venit se reduce proporţional cu pierderea respectivă.

Constatarea pagubelor şi evaluarea pierderilor se fac la cererea persoanelor fizice/asocierilor fără personalitate juridică, care desfăşoară activităţi agricole pentru care venitul anual se stabileşte pe bază de norme de venit, de o comisie numită prin ordin al prefectului judeţului/municipiului Bucureşti, la propunerea directorului executiv al direcţiei agricole judeţene/municipiului Bucureşti, comisie formată pe plan local dintr-un reprezentant al primăriei, un specialist de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, un delegat din partea Administraţiei Naţionale de Meteorologie, un specialist al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi un reprezentant al direcţiei generale regionale a finanţelor publice teritoriale din cadrul ANAF.

Contribuabilii care obţin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile.

Conform proiectului, contribuabilul care desfăşoară o activitate agricolă pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit are obligaţia de a depune anual o declaraţie la organul fiscal competent, până la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs. În cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligaţia depunerii declaraţiei la organul fiscal competent revine asociatului care răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice în cadrul aceluiaşi termen. Anexa declaraţiei depusă de asociatul desemnat va cuprinde şi cota de distribuire ce revine fiecărui membru asociat din venitul calculat la nivelul asocierii.

Contribuabilii/Asocierile fără personalitate juridică care desfăşoară activităţi agricole pentru care venitul se stabileşte pe bază de norme de venit şi deţin suprafeţe destinate producţiei agricole vegetale/animale în localităţi/judeţe diferite vor opta pentru stabilirea localităţii/judeţului sau localităţilor/judeţelor unde vor beneficia de încadrarea în limitele veniturilor neimpozabile prevăzute pentru fiecare grupă de produse vegetale/animale. Opţiunea se exercită prin completarea corespunzătoare a Declaraţiei privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit.

Guvernul lucrează, încă de la începutul anului, la realizarea Codului Economic, care include Codul Fiscal, aşa cum este prevăzut în Programul de Guvernare, iar impozitul pe venit este un capitol din Codul Fiscal, precizează Ministerul Finanţelor Publice într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.

‘În acest scop, unul dintre grupurile de lucru organizate de Ministerul Finanţelor Publice analizează conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuală pentru fiecare gospodărie din România. Conceptul este evaluat de către o paletă largă de specialişti, atât din partea MFP, cât şi din partea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, a Camerei Consultanţilor Fiscali, a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. După finalizarea analizelor şi a simulărilor necesare, proiectul Codului Economic, în care vor fi integrate toate propunerile avizate, va fi supus dezbaterii publice şi înaintat Parlamentului României’, se menţionează în comunicat.