Rectificare bugetară: Veniturile şi cheltuielile bugetare cresc, deficitul rămâne 1,85% din PIB – proiect

Veniturile bugetului de stat pe anul 2015 se diminuează pe sold cu suma de 740,1 milioane lei, şi se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri: impozit pe profit (plus 157,9 milioane lei), accize (plus 360,2 milioane lei), taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi (plus 437,5 milioane lei), venituri nefiscale (plus 120,7 milioane lei).

Pe de altă parte, principalele venituri ale bugetului de stat care se diminuează în urma rectificării bugetare sunt impozite şi taxe pe proprietate (minus 50,2 milioane lei), taxa pe valoarea adăugată (minus 691,1 milioane lei, din care 2,469 miliarde lei sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate bugetelor locale), alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii (minus 153,8 milioane lei) şi sume primite de la U.E. în contul plăţilor efectuate (minus 1 miliard de lei).

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2015, se majorează, pe sold, cu suma de 2,985 miliarde lei. Cea mai semnificativă creştere, de peste 601,5 milioane de lei, este înregistrată la cheltuielile de personal, urmate de cheltuielile cu bunuri şi servicii (plus 416,3 milioane lei), iar cheltuielile cu subvenţiile cresc cu 576,4 milioane lei. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 1,69 miliarde de lei.

De asemenea, mai cresc cheltuielile cu asistenţa socială cu 426,4 milioane lei, alte cheltuieli se majorează cu 202,4 milioane lei, fondurile de rezervă, un plus de 905,8 milioane lei, iar cheltuielile de capital se majorează cu 845,1 milioane lei.

Pe de altă parte, proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu 2,372 miliarde de lei, cele privind dobânzile scad cu 104,5 milioane lei, alte transferuri cu 172,3 milioane lei, iar cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă scad cu 35,6 milioane lei.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului celei de-a doua rectificări bugetare din 2015, printre indicatorii macroeconomici care stau la baza rectificării sunt creşterea PIB în primul semestru din acest an cu 3,8%, ca urmare a contribuţiei pozitive a cererii interne (4,8 procente), care s-a bazat, în principal, pe relansarea investiţiilor, îndeosebi a celor din sectorul privat. Formarea brută de capital fix s-a accelerat cu 9,2% faţă de semestrul I 2014, când declinul investiţiilor a fost de 8,2%.

De asemenea, cheltuiala pentru consumul final al populaţiei s-a majorat cu 5,2%, în condiţiile introducerii măsurii de reducere a cotei TVA la 9% la alimente şi servicii de alimentaţie publică la 1 iunie 2015.

Exportul net a contribuit negativ la creşterea reală a produsului intern brut cu 1 procent, în condiţiile majorării exporturilor de bunuri şi servicii cu 8,3% şi a importurilor de bunuri şi servicii cu 10,6%.

‘Pe latura ofertei sunt de evidenţiat evoluţiile pozitive din toate domeniile de activitate. Astfel, valoarea adăugată brută din construcţii s-a majorat cu 5,5%, cea din servicii cu 4,3%, industria cu 2,2% şi agricultura cu 2%. Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 4,3% contribuind cu 0,6% la creşterea economică’, se arată în nota de fundamentare.

În primele opt luni din acest an, volumul producţiei industriale s-a majorat cu 2,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Tendinţa de creştere s-a manifestat în industria prelucrătoare unde volumul producţiei a fost cu 3,5% peste realizările din aceeaşi perioadă a anului 2014.

În sectorul construcţiilor, volumul lucrărilor a crescut cu 11,1% în primele 8 luni din anul 2015 comparativ cu intervalul corespunzător din anul anterior, toate categoriile de lucrări având creşteri importante.

‘Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea ca în anul 2015 să se înregistreze o creştere economică de cel puţin 3,4% faţă de 2,5% cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat şi un produs intern brut în valoare nominală de 704,5 miliarde lei, faţă de 709,7 miliarde lei cât s-a estimat iniţial. În principal, diferenţa se explică prin reestimarea deflatorului PIB, de la 2,7% la 2,2%, ca urmare a măsurii de reducere a TVA la produsele alimentare, care nu a fost avută în vedere la elaborarea legii bugetului de stat’, precizează MFP.

De asemenea, exporturile de bunuri au înregistrat în primele 8 luni o dinamică de 5,4%., iar importurile de bunuri au crescut, în primele 8 luni ale anului 2015 cu 7,4%, faţă de majorarea cu 6,1% înregistrată în perioada corespunzătoare din 2014.

În luna septembrie 2015, comparativ cu luna corespunzătoare a anului anterior s-a înregistrat o deflaţie cu o amplitudine în scădere faţă de luna august de 1,73%. Acest fapt s-a datorat reducerii preţurilor la mărfurile alimentare cu -6,47%, deşi producţia a fost afectată de secetă, în timp ce serviciile şi mărfurile nealimentare au crescut cu 1,99% şi respectiv 0,54%. Faţă de luna decembrie 2014, preţurile de consum au scăzut în septembrie 2015 pe total cu 1,63%.

La nivelul primelor 9 luni din 2015 faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior preţurile de consum au ajuns la -0,38%.

Pentru anul 2015, preţurile de consum se vor menţine la un nivel redus, respectiv -0,7% la sfârşitul anului şi -0,5% ca medie anuală.