Verdictul Comisiei pe legea „51% produse româneşti în hypermarket” mai are de aşteptat. România a cerut amânarea trimiterii unui răspuns
Autorităţile române au solicitat Comisiei Europene amânarea datei până la care pot răspunde la scrisoarea de notificare transmisă în luna februarie, prin care anunţau că legea românească privind comerţul alimentar (150/2016) încalcă drepturile privind libera circulație a bunurilor. Aşadar, autoritățile române trebuie să trimită un răspuns până pe data de 16 iunie 2017, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficiali ai Comisiei Europene. „La sfârșitul lunii martie, autoritățile române au cerut, conform procedurii obișnuite, prelungirea, cu două luni, a termenului limită pentru a reacționa la scrisoarea de notificare. Comisia a aprobat această cerere”, menţionează Comisia Europeană.
Conform procedurilor, după primirea răspunsului, Comisia va trebuie să analizeze pentru a oferi un punct de vedere. De asemenea, în cazul în care nu va fi primit niciun răspuns sau daca răspunsul primit va fi considerat nesatisfăcător, Comisia poate decide să treacă la următoarea etapă din cadrul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor şi anume emiterea unui aviz motivat.
Amintim că, în luna februarie, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de notificare oficială către autoritățile române prin care atras atenţia că legea privind comercializarea produselor alimentare încalcă legislația europeană. Mai exact, Comisia a considerat că România nu și-a îndeplinit obligațiile, prevăzute în Tratat, privind libera circulație a bunurilor și libertatea de stabilire.
De altfel, tot atunci, Comisia a anunţat printr-un comunicat că a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României şi Ungariei privind comerțul cu amănuntul de produse agricole și alimentare.
„Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere Ungariei și României pe motiv că normele lor naționale privind comercializarea cu amănuntul a produselor agricole și alimentare contravin legislației UE. În România, marilor comercianți cu amănuntul li se cere să achiziționeze cel puțin 51 % din produse alimentare și agricole de la producătorii locali. Acest fapt pune probleme legate de libera circulație a mărfurilor. Aceeași lege prevede, de asemenea, obligația comercianților cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce contravine libertății de stabilire (articolul 49 din TFUE). În conformitate cu dreptul UE, restricționarea acestor libertăți este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puțin restrictive. Nici Ungaria, nici România nu au furnizat dovada faptului că măsurile naționale sunt justificate și proporționale. Autoritățile ungare și române au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie”, se menţiona în comunicatul Comisiei din luna februarie.
Ce se întâmplă cu prevederile legii
În momentul de faţă, legea privind comerţul alimentar care a fost publicată în monitorul oficial în iulie 2016 este parţial în vigoare. Cea mai importantă prevedere a sa, cea prin care comerciantul are obligația ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în conformitate cu legislația în vigoare, nu poate fi însă aplicată întrucât nu există încă norme metodologice. Mai mult, aceasta este prevederea care a atras nemulţumirea Comisiei.