Vești bune pentru românii cu credite în lei! Ratele nu mai cresc. BNR ține dobânda pe loc. Când încep să scadă ratele?

La unison, economiştii şefi din băncile din România se aşteaptă ca BNR să menţină dobânda de politică monetară la nivelul de 7%, atât la şedinţa din 4 aprilie cât şi la cea din luna mai. Ceva semne de întrebare ridică şedinţa din luna iulie, când, în condiţiile unei scăderi a inflaţiei, BNR s-ar putea gândi la eventuale reduceri a dobânzii cheie. În acest context, nu sunt aşteptate creşteri semnificative ale costurilor creditării, nici din zona majorării IRCC, nici din cea a creşterii ROBOR.
Gabriela Ţinteanu - Dum, 02 apr. 2023, 21:57
Vești bune pentru românii cu credite în lei! Ratele nu mai cresc. BNR ține dobânda pe loc. Când încep să scadă ratele?

„Ne așteptăm ca, la şedinţa de politică monetară din 4 aprilie, BNR să menţină rata dobânzii de politică monetară nemodificată, la 7%”, spune Ionuţ Dumitru, economistul  şef al Raiffeisen Bank.  De aceeaşi părere este şi Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România.

„Credem că BNR își va menține cursul și va menține neschimbată dobânda cheie la 7,00% atât la 4 aprilie, cât și pentru restul anului 2023. La fel, cred că BNR va menţine şi facilităţile permanente la actualul nivel.Totuşi, având în vedere evoluțiile recente de pe piața valutară, credem că există o preferință pentru o gestionare mai strictă a lichidităților. Acest lucru ar putea duce la o ușoară inversare a tendinței actuale de scădere a ratelor de piață și la o repoziționare a curbei până la 1 an mai aproape de rata dobânzii de politică monetară”, apreciază Valentin Tătaru, economist şef ING Bank.

„Ne așteptăm ca Banca Națională să mențină rata de politică monetară la nivelul actual în luna aprilie, precum și la următoarea ședință din luna mai. Inflația a depășit cu siguranță vârful, economia încetinește, iar consolidarea fiscală este în curs. Toți acești factori indică o oprire a ciclului de creștere a ratelor. După aceasta, primul past poate fi o reducere a ratei de referință, care poate avea loc chiar la ședința de politică monetară din luna iulie, odată ce inflația intră în mod clar în teritoriul de o singură cifră”, spun economiştii OTP Bank.

Inflaţia va scădea rapid pe parcursul acestui an până la 7% – 7,4%

„Ne așteptăm ca rata anuală a inflaţiei să se plaseze pe o traiectorie de scădere rapidă pe parcursul acestui an, reducându-se de la 15,5% în februarie pănă la 7% în decembrie. Pe tot parcursul anului 2023 (dar şi în ceea mai mare parte a anului 2024) rata anuală a inflaţiei va rămâne la niveluri cu mult peste limita superioară de 3,5% a intervalului de variaţie ataşat ţintei centrale de inflaţie de 2,5%. În aceste condiţii, ne aşteptăm ca BNR să menţină rata dobânzii de politică monetară nemodificată la nivelul de 7% până la finalul acestui an”, precizează Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank.

„Pentru restul anului 2023 nu previzionam schimbari ale dobanzii de politica monetara, prin urmare credem ca vom incheia la 7.00%. Ne mentinem de asemenea si estimarea de 7.4% privind rata inflatiei la final de an”, precize4ază şi Valentin Tătaru.

Reprezentanţii OTP Bank au o poziţie uşor diferită. Astfel,”Ne așteptăm la reduceri ale dobanzii de referință încă de la ședința din luna iulie, iar prognoza pentru nivelul ratei la finalul anului este de 6,25%. Previzionăm începerea unei dezinflații relativ rapide. Astfel, în martie, inflația ar putea scădea sub 15%, iar până în luna aprilie ar putea urma o scădere mai importantă, având în vedere unele efecte de bază ale prețurilor la energie pentru uz casnic.

Ulterior, prețul produselor alimentare și neenergetice ar putea conduce la reducerea inflației. La finalul anului indicatorul ar putea fi între 6-7%”, spun aceştia.

Scăderi ale costurilor creditării, abia anul viitor

„În scenariul nostru de bază luăm în calcul menţinerea ratei dobânzii de politică monetară nemodificată la 7% până la finalul anului, scenariu care creează premise pentru înregistrarea unor fluctuaţii limitate ale ratelor dobânzii din piaţa monetară (ROBOR 3 luni) faţă de nivelurile existente în prezent şi ale IRCC faţă de nivelul aplicabil în trimestrul al II-lea. Cu toate acestea, acest scenariu comportă riscuri care sunt mai degrabă pentru dobanzi mai mari decât cele curente”, arată Ionuţ Dumitru.

La rîndul său, Valentin Tătaru, economist şef ING Bank  arată că „Având în vedere ca nu anticipăm modificări ale dobânzii de polítică monetară, impactul asupra indicilor relevanţi pentru creditare ar trebui să fie minor. În cazul unor decizii privind o administrare mai fermă a lichidităţii din piaţă, am putea vedea o eventuală revenire a indicelui Robor mai aproape de dobânda de polítică monetară”.

În acest context, previziunile ING Bank pentru finalul lui 2023, converg către un ROBOR 3 luni în vecinătatea dobânzii de politică monetară pe care o estimăm la 7.00%, în timp ce indicele IRCC ar trebui să fie corelat mai degrabă cu dobânzile pe termen foarte scurt, pe care le vedem mai degrabă în intervalul dintre facilitatea de depozit (6.00%) şi dobânda de politică monetară(7.00%).

Ceva mai diferite sunt estimările OTP Bank. „Dacă estimarea noastră de referință se dovedește corectă, iar BNR menține rata de politică monetară la acest nivel până în luna iulie, pentru a începe să o reducă ulterior, dobânzile mai scăzute pot da un impuls atât creditelor de consum, cât și celor corporative din a doua jumătate a anului. Cu toate acestea, un efect mai puternic al scăderii dobânzilor se va simți din 2024”. În acest context, reprezentanţii băncii văd ROBOR la 3 luni în jur de 5,5%, iar IRCC în jur de 5,7% până la finalul anului.

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Dan Șucu: De 30 de ani ni se spune că nu plătim suficiente taxe, dar tot de 30 de ani vedem că nimeni nu este responsabil de modul în care statul cheltuie banii pe care îi încasează din aceste impozite
Dan Șucu: De 30 de ani ni se spune că nu plătim suficiente taxe, dar tot de 30 de ani vedem că nimeni nu este responsabil ...
"Dezordinea intervenită în lumea politică în decembrie a creat un sentiment de neliniște și neîncredere în piață. În comparație cu decembrie anul trecut, vânzările au scăzut, și......
România a avut cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE şi în 2022, în pofida progreselor
România a avut cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE şi în 2022, în pofida progreselor
Majoritatea statelor membre ale UE au înregistrat progrese semnificative în colectarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) ...
Mecanismul de alertă din UE – Comisia Europeană anunţă bilanţuri aprofundate pentru România şi alte opt ţări în cazul cărora s-au constatat dezechilibre
Mecanismul de alertă din UE – Comisia Europeană anunţă bilanţuri aprofundate pentru România şi alte opt ţări ...
În 2025, vor fi elaborate bilanţuri aprofundate pentru cele nouă state membre în cazul cărora s-au constatat dezechilibre ...
Alfabetizarea în domeniul inteligenţei artificiale, o necesitate crucială – studiu EY
Alfabetizarea în domeniul inteligenţei artificiale, o necesitate crucială – studiu EY
Premisa că studenţii şi angajaţii din Generaţia Z sunt "nativi AI" este o miză riscantă pentru mediul de afaceri şi ...