Vești proaste de Sărbători. Vine criza cea mare, avem cel mai mare deficit din lume: România va fi mai rău decât Grecia. Bugetul este o ficțiune, o vrăjeală, nici nu știm cât este gaura!

Exporturile și formarea brută de capital fix, indicatorii din cadrul PIB care arată practic tendințele din producție, au scăzut și în al doilea și al treilea trimestru al acestui an și vor continua să scadă, reiese din minuta ultimei ședinte a CA al BNR precum și din ultimele date anunțate de Institutul Național de Statistică (INS). La polul opus, arată aceleași surse, consumul populației a crescut semnificativ și va mai crește încă o perioadă, pe fondul majorărilor de venituri (n.r. dictate prin lege) și a ajuns să reprezinte singurul motor de creștere a economiei. Acest tablou ne arată că economia României este tot mai firavă și că, cel mai probabil cel târziu din al doilea trimestru al anului viitor, urmează o perioadă de scădere economică. Mai ales că piața muncii se contractă (șomajul a crescut în al doilea trimestru al anului, iar angajările noi au scăzut inclusiv în cel de-al treilea trimestru), iar taxele și impozitele (inclusiv impozitul pe venit) vor crește aproape sigur, mișcări care vor determina populația să scadă din cheltuieli.

Citește și: EXCLUSIV Finanțele, despre posibilitatea ca România să piardă miliardele din fonduri europene: S-a apreciat că măsurile nu sunt suficiente. Creșteri de taxe și impozite, la orizont

Vine recesiunea! Doar „pomenile electorale” au mai ținut economia pe plus, iar consumul nu mai poate crește la infinit – Date oficiale

Banca Națională a României și INS arată că Produsul Intern Brut al României (PIB) a revenit pe plus în al doilea trimestru, a stagnat în cel de-al treilea și va crește cel mult marginal pe termen scurt. Mai important, însă, aceleași surse prezintă un tablou care reflectă o economie firavă, bazată aproape exclusiv pe creșterea consumului ca efect al majorărilor prin lege a veniturilor. Când consumul va începe să scadă, iar acest moment nu pare deloc departe având în vedere preconizatele creșteri de taxe și stagnarea de pe piața muncii, cel mai probabil vom intra în recesiune.

Exporturile și formarea brută de capital fix, indicatorii din cadrul PIB care arată practic tendințele din producție, au scăzut și în al doilea și al treilea trimestru al acestui an și vor continua să scadă, reiese din minuta ultimei ședinte a CA al BNR precum și din ultimele date anunțate de Institutul Național de Statistică (INS). La polul opus, arată aceleași surse, consumul populației a crescut semnificativ și va mai crește încă o perioadă, pe fondul majorărilor de venituri (n.r. dictate prin lege) și a ajuns să reprezinte singurul motor de creștere a economiei. Acest tablou ne arată că economia României este tot mai firavă și că, cel mai probabil cel târziu din al doilea trimestru al anului viitor, urmează o perioadă de scădere economică. Mai ales că piața muncii se contractă (șomajul a crescut în al doilea trimestru al anului, iar angajările noi au scăzut inclusiv în cel de-al treilea trimestru), iar taxele și impozitele (inclusiv impozitul pe venit) vor crește aproape sigur, mișcări care vor determina populația să scadă din cheltuieli.

Membrii Consiliului au observat că datele statistice revizuite indică o creștere cu 0,3 la sută a activității economice în trimestrul II 2024, după o comprimare cu 0,4 la sută în precedentele trei luni, evoluție ce implică o restrângere mai evidentă a excedentului de cerere agregată la mijlocul anului curent comparativ cu cea anticipată. Consumul gospodăriilor populației și-a accelerat însă puternic creșterea, inclusiv în termeni anuali, în timp ce formarea brută de capital fix a cunoscut o evoluție de sens opus, iar exportul net și-a mărit substanțial impactul contracționist, limitând creșterea dinamicii anuale a PIB la 0,9 la sută în trimestrul II, după descreșterea la 0,5 la sută în intervalul precedent, au arătat membrii Consiliului. În același timp, a fost evidențiată ampla creștere de dinamică înregistrată în trimestrul II de deficitul balanței comerciale și de deficitul de cont curent – pe fondul accelerării ascensiunii volumului importurilor de bunuri și servicii, suprapusă prelungirii declinului volumului exporturilor –, ce a fost accentuată în cel din urmă caz de înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența diminuării intrărilor de fonduri europene de natura contului curent”, arată BNR.

Formarea brută de capital este o componentă importantă a PIB, care arată, în termeni simpli, investițiile făcute de producătorii din România în mașini și echipamente, vehicule, locuințe și clădiri. Altfel spus, o evoluție în scădere a acestui indicator arată că așteptările firmelor în ceea ce privește producția și vânzările sunt unele negative. Definiția dată de Institutul Național de Statistică (INS) și Eurostat pentru formarea brută de capital este următoarea: ”Formarea brută de capital fix constă în achiziții ale producătorilor rezidenți, minus cesiuni, de imobilizări corporale sau necorporale. Aceasta acoperă în special mașinile și echipamentele, vehiculele, locuințele și alte clădiri.”

Pomenile electorale se vor întoarce împotriva populației prin inflație și împotriva firmelor private prin scăderea competitivității. Preconizata creștere a taxelor va fi cireașa de pe tort

Banca Națională anticipează că, pe termen scurt, economia va înregistra, totuși, o creștere, însă foarte modestă și bazată tot pe consum nu pe o revenire e producției. „Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabile creșteri trimestriale ceva mai modeste ale economiei în a doua parte a anului curent decât s-a previzionat anterior, însă în accelerare graduală, ceea ce implică restrângerea excedentului de cerere la valori inferioare celor anticipate în august, dar și creșterea dinamicii anuale a PIB în acest interval. S-a sesizat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, creșterea în termeni anuali a economiei a fost susținută și în trimestrul III prioritar de consumul privat, pe fondul majorării veniturilor populației, în timp ce formarea brută de capital fix și-a diminuat probabil din nou aportul pozitiv, în principal pe seama activității din construcții. În cazul exportului net este însă posibilă o scădere ușoară a influenței contracționiste, în condițiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus semnificativ decalajul negativ față de cea a importurilor în iulie-august, mărindu-se mult mai pronunțat, până la un nivel consistent pozitiv. Pe acest fond, creșterea anuală a deficitului comercial, precum și cea a deficitului de cont curent au încetinit considerabil în acest interval față de trimestrul precedent, rămânând însă deosebit de alerte pe ansamblul primelor opt luni ale anului, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului”, explică BNR.

INS a anunțat că economia a stagnat în cel de-al treilea trimestru al anului, comparativ cu trimestrul doi. Față de al treilea trimestru al anului trecut, PIB a scăzut cu 0,2%. Detalii AICI

Pe de altă parte, BNR vorbește despre două elemente care vor influența negativ consumul populației și, în final, evoluția PIB.  Ambele sunt legate de creșterea nesustenabilă a veniturilor, care au ca efect majorarea prețurilor precum și destabilizarea întreprinderilor private, mai ales a exportatorilor. „Ritmul creșterii salariilor și a costurilor cu forța de muncă rămâne însă foarte ridicat și preocupant din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului, evidențiind dinamica de două cifre a salariului brut nominal și creșterea acesteia la 16,8 la sută în iulie-august – în principal sub impactul noii majorări a salariului minim brut pe economie –, precum și dinamica similară a costului unitar cu forța de muncă din industrie, care a urcat în același interval la 17,8 la sută. Totodată, s-a convenit că deficiențele structurale ale pieței și dinamica remunerației din sectorul public, alături de noua majorare preconizată a salariului minim brut, constituie, cel puțin pe termen scurt, potențiale surse de presiuni ridicate asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat„, arată BNR.

Efectele în piața muncii sunt deja vizibile, iar acesta este un alt element care duce spre o viitoare reducere a consumului.

„În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au apreciat că tensiunile de pe piață sunt încă ridicate, dar pe o tendință ușoară de atenuare, făcând referiri la evoluția aproape stagnantă a efectivului salariaților din economie din iulie-august, acompaniată de mărirea ratei șomajului BIM la 5,5 la sută în trimestrul III, după descreșterea până la 5,1 la sută în iunie. În același timp, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin pronunțat al intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și o stabilitate a acestora în octombrie, precum și o accentuare a scăderii deficitului de forță de muncă în debutul trimestrului IV 2024”, a arătat Banca Centrală.

Așadar, deși inițial au avut un efect pozitiv asupra creșterii consumului și, deci, asupra PIB, creșterile de venituri dictate prin lege (majorrarea pensiilor și a salariului minim) se întorc acum împotriva populației, prin prețuri și împotriva firmelor, care nu mai fac investiții și sistează angajările din cauza scăderii competitivității. În final, toate aceste elemente vor duce la scăderea consumului și a PIB.

Cireașa de pe tort va fi, foarte probabil, creșterea substanțială a taxelor și impozitelor, măsuri pe care, după cum scria Economica, autoritățile române deja le-au transmis CE și FMi pentru a evita sancțiuni dure, cum ar fi sistarea fondurilor europene din cauza deficitului mult peste limitele impuse de UE.