Vești proaste pentru România. Costurile împrumuturilor explodează în ritm cu cheltuielile bugetare. Agențiile de rating nu sunt impresionate de reducerea deficitului, mândria Guvernului

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns, în primele șase luni ale acestui an, la 23,51 miliarde de lei, în scădere de la 33,81 miliarde de lei, cât a fost în primul semestru al anului trecut, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Dinamica pozitivă se datorează în principal creșterii veniturilor și nu scăderii chetuielilor, așa cum ar fi fost de așteptat într-o perioadă de criză de la un Guvern care vorbește frecvent de consolidare fiscală.

În fapt, pe partea de cheltuieli avem o creștere de peste 13%, de la sub 212 miliarde de lei în perioada ianuarie-iunie 2021 la aproape 243 de miliarde de lei în perioada ianuarie-iunie 2022.  Așadar, un plus de peste 30 de miliarde de lei în categoria „cheltuieli”, în condițiile în care cofinanțările pentru proiectele europene, de exemplu, care pot aduce valoare adăugată pe viitor, au crescut cu sub 2 miliarde de lei, mai puțin decât cheltuielile de personal, care au urcat cu peste 3 miliarde de lei. Un plus în categoria cheltuieli a venit și din compensarea prețurilor pentru energie electrică și gaze.

Este partea mai puțin promovată de reprezentanții Guvernului, care au insistat mai mult pe creștere veniturilor și, implicit, pe reducerea deficitelor.  ” Execuția bugetară pe primele 6 luni ale anului arată atât părțile bune, cât și cele mai puțin bune ale activității Guvernului. Părțile bune sunt cele referitoare la stabilitate și indicatorii macroeconomici, reducerea deficitului public, creșterea colectării veniturilor fiscale precum și o revenire pe zona absorbtiei de fonduri europene. Partea mai puțin bună este cea referitoare la investiții. Am mai spus-o și o repet: cheltuielile de investiții nu sunt la nivelul programat și întârzierile trebuie recuperate accelerat în al doilea semestru! Motivul principal invocat de toți a fost acela al prețurilor și, de aceea, Guvernul a luat măsurile necesare pentru ajustarea prețurilor la contractele publice. Investițiile trebuie realizate. Rămân o prioritate!”, a spus , ministrul finanțelor, Adrian Câciu.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 216,70 mld lei în primul semestru al anului 2022, cu 22,9% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii și contribuții de asigurări. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 16,93 mld lei în prima jumătate a anului, consemnând o creștere de 18,4% (an/an), susținută de sporul încasărilor din declarația unică (+40,2%), impozitul pe dividende (+36,7%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+28,5%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,9%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+11,8%). Toate aceste evoluții pot, însă, contextuale, având în vedere și creșterea consumului, specifică perioadei de vacanțe. Vom vedea din toamnă dacă trendul de creștere a veniturilor fiscale se va mai menține.

Costurile împrumuturilor României cresc abrupt și la intern și la extern arătând că riscurile bugetare cresc, nu se consolidează cum anunță oficialii

Chiar și în scădere, România are de finanțat un deficit mai mare decât posibilitățile economiei noastre. Nivelul de îndatorare stă constant în jurul a 50% din Produsul Intern Brut, cu mult peste ce a avut vreodată România, mai ales că legea responsabilității fiscale impune măsuri urgente atunci când se depășește acest nivel. 

În acest context și având în vedere și că avansul substanțial al veniturilor fiscale este cel mai probabil doar un efect temporar al creșterii consumului pe perioada verii, intențiile exprimate de ministrul Câciu în ceea ce privește investițiile vor fi condiționate de obținerea unor surse de finanțare, adică în principal de împrumuturi. Din acest punct de vedere veștile nu sunt deloc bune, pentru că România se împrumută din ce în ce mai scump, iar următoarea ieșire pe piețele internaționale va aduce, cel mai probabil, dobânzi cu cel puțin o treime mai mari decât ultima emisiune externă. Nici pe piața internă, pe care Guvernul o accesează cel puțin săptămânal, lucrurile nu stau altfel, având în vedere că randamentele titlurilor de stat, adică dobânda pe care Guvernul o plătește băncilor de la care se împrumută, este în creștere.

Randamentele titlurilor de stat românești, cu scadența la cinci ani,  au continuat să crească pe parcursul lunii iunie 2022, situându-se la o valoare de 8,93% la finalul lunii, în creștere cu 13% comparativ cu finalul lunii mai (7,89%).

În același timp,  cotațiile CDS ale României au crescut cu 27%, situându-se la o valoare de 277 de puncte de bază la finalul lunii iunie comparativ cu sfârșitul lunii mai, când erau doar 219 puncte de bază. Amintim că valoarea CDS reflectă riscul ca o țară să nu își poată onora plățile. Cu cât nivelul CDS este mai mare, cu atât și riscul este mare și, implicit, costurile de finanțare. CDS este parte din formulele de calcul a dobânzilor la care se împrumută un stat, pe un tipar asemănător cu marja adăugată de bănci la dobânzile ROBOR, IRCC sau EURIBOR, în cazul dobânzilor variabile.