Vice-ambasadorul britanic în România: Nu e o fantezie că Marea Britanie vrea uniune vamală temporară. România are o miză

‘Săptămâna aceasta am publicat două documente, primul este despre uniunea vamală şi al doilea este despre relaţia cu Irlanda de Nord şi graniţa cu Republica Irlandei. Cred că aici România are o miză. Comerţul între cele două ţări creşte, avem o relaţie excelentă în ce priveşte apărarea, legea şi cooperarea în domeniul securităţii şi (…) sunt mulţi cetăţeni români în Marea Britanie, şi noi avem cetăţeni în oraşe precum Constanţa sau Cluj’, a spus Adam Sambrook.

El susţine că Marea Britanie îşi doreşte un acord reciproc care să respecte drepturilor cetăţenilor europeni în Marea Britanie, însă a subliniat că nu există garanţii în acest sens deoarece negocierile sunt în derulare.

Vice-ambasadorul britanic afirmă şi că România se află pe o traiectorie pozitivă în ceea ce priveşte lupta anticorupţie, dar a precizat că mai este de lucru pentru îndeplinirea cerinţelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

Oficialul britanic vorbeşte în interviu şi despre ultimele propuneri ale Marii Britanii în privinţa Brexit şi relocarea agenţiilor europene.

După un început anevoios al negocierilor dintre UE şi Marea Britanie, menite să pună capăt celor 40 de ani de apartenenţă a regatului la blocul comunitar, guvernul premierului Theresa May pare dornic să ducă discuţia dincolo de accentul pus de UE pe un acord de ‘divorţ’, insistând mai degrabă pe felul în care va funcţiona relaţia dintre cele două părţi post-Brexit. Care este strategia Marii Britanii în condiţiile în care UE a insistat din nou că mai întâi trebuie negociate viitoarele drepturi ale cetăţenilor europeni instalaţi în Marea Britanie, aspectul financiar al ‘divorţului’ şi chestiunea graniţei dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlanda şi abia apoi relaţia pe care o va avea Marea Britanie cu UE după ieşirea din blocul comunitar?

Adam Sambrook: În această săptămână, guvernul britanic a decis să publice o serie de documente pentru a expune partenerilor europeni viziunea sa cu privire la viitoarele negocieri despre viitoarele parteneriate. Întotdeauna am fost clari că vrem o relaţie profundă şi specială cu Uniunea Europeană, întotdeauna am fost clari că negocierile au două părţi: acordul de retragere şi viitorul parteneriat. Am avut deja câteva runde de negocieri privind retragerea şi am ajuns la mai multe înţelegeri cu partea europeană pe chestiuni ca cele pe care le-aţi menţionat, precum drepturile cetăţenilor. Unele probleme, însă, nu pot fi rezolvate fără o raportare către viitoarele relaţii, aşa că ideea este să dăm startul dezbaterii despre cum vor arăta aceste viitoare relaţii. Deci, săptămâna aceasta am publicat două documente. Primul este despre uniunea vamală şi al doilea este despre relaţia cu Irlanda de Nord şi graniţa cu Republica Irlandei.

Cred că aici România are o miză. Comerţul între cele două ţări creşte, avem o relaţie excelentă în ce priveşte apărarea, legea şi cooperarea în domeniul securităţii şi sunt, aşa cum aţi subliniat, mulţi cetăţeni români în Marea Britanie. Şi noi avem cetăţeni în oraşe precum Constanţa sau Cluj, deci este în interesul nostru să începem discuţiile despre cum vor arăta aceste relaţii viitoare. În primul rând, documentele fac o serie de propuneri concrete. Propun două modele sub care am putea avea o relaţie de comerţ fără probleme cu partenerii europeni, astfel încât acest comerţ pe care vrem să îl vedem mărit, să şi crească. Oferă două modele, unul este un acord vamal simplificator, celălalt este un acord inovator în care nu va mai fi nevoie de o graniţă între UE şi Marea Britanie, pentru că Marea Britanie ar putea oglindi o parte din cerinţele de care UE are nevoie la frontiere. Documentul sugerează în continuare că trebuie să oferim stabilitate pentru afaceri, trebuie să ne acordăm, nouă şi partenerilor europeni, timp pentru a ne pregăti pentru noile aranjamente. De aceea sugerăm o perioadă de tranziţie în care să rezolvăm aceste probleme. Deci, în acest stadiu suntem. Al doilea document priveşte Irlanda de Nord şi se concentrează pe mai multe aspecte cheie. Unul dintre ele este că trebuie să ne asigurăm că nu revenim la graniţe fizice între Republica Irlanda şi Irlanda de Nord. Mai sunt principii care privesc păstrarea pieţei comune economice care există între Marea Britanie şi Republica Irlanda încă din 1920. Credem că multe dintre aceste probleme privind relaţia cu Irlanda de Nord şi Irlanda pot fi rezolvate. Aceasta este ideea, începem dezbaterea şi primim gândurile partenerilor europeni, de afaceri şi ale altor părţi interesate.

Negociatorul Parlamentului European pe tema Brexit-ului, Guy Verhofstadt, a calificat drept ‘fantezie’ dorinţa Marii Britanii de a beneficia de o uniune vamală temporară cu UE şi de ‘frontiere invizibile’ şi a insistat că mai întâi trebuie soluţionate chestiunea drepturilor cetăţenilor şi un acord financiar. Este propunerea Marii Britanii o ‘fantezie’ şi, dacă nu, cum vedeţi posibilă o armonizare a celor două viziuni divergente?

Adam Sambrook: Desigur, nu este o fantezie. Cred că Marea Britanie, Republica Irlanda, Uniunea Europeană, toată lumea vrea să vadă un schimb comercial cât mai liber între noi. Este în interesul tuturor şi cu bunăvoinţă putem să facem acest lucru realizabil. Desigur că trebuie să rezolvăm unele probleme şi aşa cum am mai spus am făcut progrese în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor, de exemplu, în primele două runde de negocieri. Am publicat, împreună cu Comisia Europeană, un document care arată zonele în care suntem de acord şi unde mai avem de discutat. Este absolut normal să avem mici neînţelegeri la început, dar am observat un acord în majoritatea aspectelor şi au fost multe domenii în care oferta britanică pentru cetăţenii europeni aflaţi deja în Uniunea Europeană a fost mai generoasă ca oferta Uniunii Europene pentru cetăţenii britanici din Uniunea Europeană. Deci, există o dorinţă reală pentru rezolvarea acestor probleme, dar să nu ne limităm la a discuta doar despre o anumită zonă, de a discuta termenii plecării şi să ne uităm şi la următoarea etapă pentru că este în interesul nostru să avem un parteneriat profund şi special în viitor între UE şi Marea Britanie.

Cum îşi imaginează Marea Britanie funcţionarea acestei uniuni vamale temporare în condiţiile în care participarea Marii Britanii la uniunea vamală europeană o împiedică să negocieze acorduri comerciale bilaterale în perioada de tranziţie până când Brexit-ul devine o realitate? Vizează cumva Marea Britanie să obţină în acest domeniu un statut precum cel al Turciei?

Adam Sambrook: Nu încercăm să ne bazăm pe un precedent anume. Ce vrem este un schimb comercial fără probleme între Marea Britanie şi UE. Este în interesul tuturor să realizăm asta, dar ne dorim să avem o politică independentă în ceea ce priveşte comerţul. Acum, modelele pe care le-am sugerat, cel puţin unul dintre modelele pe care l-am propus în documentul privind uniunea vamală este inovativ, nou, fără precedent, dar vom avea nevoie de creativitate pentru a face progrese în aceste negocieri şi cred că o putem face.

UE a făcut o estimare a pierderilor după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea ce se ridică la peste 50 de miliarde de lire sterline. Marea Britanie şi-a făcut şi ea calculele cu privire la părăsirea UE? Cât o costă pe Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană?

Adam Sambrook: Cifre exacte şi o dinamica exactă sunt chestiuni care ţin de negocieri, dar Marea Britanie are obligaţii, inclusiv financiare faţă de Uniunea Europeană, şi Uniunea Europeană are obligaţii faţă de Marea Britanie. Aceasta este o chestiune care ţine de negocieri care sunt în derulare.

Agenţia Europeană a Medicamentului, dar şi alte instituţii bancare vor să-şi mute operaţiunile de la Londra pe continent. Care va fi impactul acestor schimbări şi câte locuri de muncă vor fi pierdute în Marea Britanie?

Adam Sambrook: Această chestiune este un aspect care trebuie rezolvat în cadrul negocierilor, dar oamenii care lucrează pentru Agenţia Europeană pentru Medicamente sunt angajaţii Agenţiei Europene pentru Medicamente. Sunt destul de sigur că Agenţia nu va dori să piardă aceste talente.

România şi-a depus candidatura pentru găzduirea Agenţiei Europene a Medicamentului. Care sunt şansele ca România să găzduiască această agenţie?

Adam Sambrook: România are un caz pe care şi-l construieşte, dar ţine de ţările Uniunii Europene să ia o decizie în privinţa acestui aspect (relocarea Agenţiei Europene pentru Medicamente – n.r.). Tot ce pot spune este că, atunci când am lucrat cu românii, în cei trei ani ai mei aici, am apreciat creativitatea şi profesionalismul lor, dar nu este cazul ca Marea Britanie să judece în acest caz.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, afirma că prima temă a negocierilor, în cadrul Brexit, o reprezintă drepturile cetăţenilor. Care sunt garanţiile Marii Britanii în acest caz?

Adam Sambrook: Întotdeauna am fost clari că urmărim o înţelegere care păstrează drepturilor cetăţenilor britanici din Uniunea Europeană şi că ne dorim un acord reciproc care să respecte drepturilor cetăţenilor europeni în Marea Britanie. Aşa cum am spus, în general au fost mai multe acorduri, dar nu sunt garanţii pentru că sunt negocieri în curs. Cred că putem fi destul de optimişti că sunt şanse mari de a avea parte de o înţelegere bună pentru ambele tabere în această chestiune.

Ce se va întâmpla cu accesul turiştilor europeni, inclusiv români, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană? Va fi nevoie de viză turistică pentru asta sau condiţiile de călătorie vor rămâne neschimbate?

Adam Sambrook: Am fost clari că, după martie 2019, ministrul de Interne (Amber Rudd – n.r.) a fost clar că libera circulaţie în forma actuală se va opri, dar economia britanică va avea mereu nevoie de oameni care să ajute în industria de turism, care să contribuie la economia noastră şi studieze în universităţile noastre de talie mondială şi mulţi români fac acest lucru. Sunt mii de medici români, asistente şi specialişti în sănătate, care aduc o reală contribuţie sistemului nostru de sănătate şi cred că vom avea nevoie în continuare de acest lucru. Dar cerinţe exacte, moduri exacte prin care controlăm migraţia după retragerea noastră sunt decizii care vor fi luate după ieşire.

Cum vede Marea Britanie lupta împotriva corupţiei din România? Ce ar trebui îmbunătăţit?

Adam Sambrook: Întotdeauna am susţinut Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi România a înregistrat progrese în ultimii trei ani în acest dosar. Lucrăm cu România să o ajutăm să îndeplinească cerinţele din MCV, pentru că nu este doar un mecanism de verificare, ci şi unul de cooperare şi criticile din ultimul raport din ianuarie le sprijinim. Credem că mai e de lucru pentru îndeplinirea acestor cerinţe, dar traiectoria este una pozitivă.

În februarie, ambasadorul Paul Brummell a spus că Marea Britanie va avea legături şi mai puternice cu România. Ce înseamnă acest lucru? Ne aşteptăm la vizite la nivel înalt?

Adam Sambrook: Dacă vă uitaţi la traiectoria relaţiei noastre, se vede că aceasta este în creştere, devine mai puternică, sunt mai multe contacte de la om la om. Anul acesta am sărbătorit, de Ziua Reginei, munca organizaţiilor britanice de caritate din România care a arătat dimensiunea şi profunzimea contactelor între oameni. Sunt mai mulţi români în Marea Britanie faţă de acum zece ani, sunt mai multe relaţii personale cu românii ca acum 20 de ani – eu însumi sunt căsătorit cu o româncă – şi aceste contacte vor continua.

De asemenea, am văzut o reală îmbunătăţire şi de substanţă a angajamentului bilateral. Unul dintre domeniile unde acest lucru este vizibil este apărarea. Anul acesta am avut vizita a două distrugătoare tip 45, peste o mie de soldaţi britanici care au participat la exerciţii în România şi patru avioane Typhoon care au survolat România şi ne-au ajutat pe toţi să ne simţim mai siguri şi mai protejaţi ca parte a alianţei NATO.

În contextul provocărilor actuale cu care se confruntă Uniunea Europeană, Brexit-ul este încă o soluţie?

Adam Sambrook: Brexit-ul a fost o decizie democratică şi legitimă. Vedem oportunităţi în aceasta. De exemplu, vedem o oportunitate unei relaţii comerciale independente cu ţări din afara Uniunii Europene, dar şi menţinerea comerţului fără probleme cu Uniunea Europeană care să ne permită să dezvoltăm relaţiile comerciale cu ţări precum România. Vor fi oportunităţi, dar şi provocări în acest proces.

Doriţi să mai adăugaţi ceva?

Adam Sambrook: Este un mesaj-cheie. Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană, dar nu părăseşte Europa şi relaţiile pe care le avem cu România şi celelalte ţările europene sperăm să se dezvolte şi traiectoria ne dă optimismul că acest lucru va continua.