‘Desigur, nu a fost înţelept să se creeze impresia în Ucraina că ea trebuie să aleagă între Rusia şi Uniunea Europeană’, a declarat Sigmar Gabriel, preşedintele Partidului Social-Democrat (SPD).
Cu toate acestea, ministrul german a atribuit Rusiei responsabilitatea pentru ‘împingerea Ucrainei în haos’.
‘Evident, UE a făcut o greşeală, dar aceasta nu scuză comportamentul Rusiei’, a declarat vicecancelarul Germaniei.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat anterior că Rusia nu se consideră una din părţile implicate în conflict şi nu are de gând să-şi asume răspunderea pentru consecinţele acţiunilor Occidentului în Ucraina, care, în opinia sa, au adus situaţia în impas. Cheia rezolvării crizei ucrainene, a spus Putin, nu se află la Moscova, ci în Ucraina, şi constă în angajarea unui dialog la scară naţională, între toate părţile beligerante.
La începutul lunii martie, fostul cancelar german Gerhard Schroeder, un apropiat al Moscovei, a declarat că politica UE faţă de Ucraina a fost de la început greşită.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană a făcut o ‘greşeală încă de la început’, când a propus Ucrainei să semneze un acord de asociere sub sloganul ‘ori-ori’.
Criza de sistem în Ucraina, care a început în luna noiembrie a anului trecut după summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, când preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a renunţat să mai semneze Acordul de asociere cu UE, invocând dificultăţi economice din cauza reducerii schimburilor comerciale cu Rusia, nu a scăzut în intensitate, dimpotrivă – a luat forme mult mai radicale.
Manifestaţiile proeuropene de amploare au condus la înlăturarea regimului contestat al lui Ianukovici şi la instalarea unui guvern proocidental interimar la Kiev, dar acesta din urmă nu a fost recunoscut de Moscova şi de regiunile rusofone din estul şi sudul Ucrainei. A urmat anexarea Crimeii de către Rusia şi o insurecţie prorusă în sud-estul Ucrainei, care face tot mai multe victime de la o zi la alta, în timp ce pericolul federalizării ţării devine tot mai real.