Viceguvernator BNR: Băncile trebuie să reanalizeze finanţarea

„Este o chestiune de fapt: băncile trebuie să îşi regândească politicile de funding, pentru că liniile de finanţare de către mame sunt în perioada de regândire, ca să mă exprim elegant. Avem aceeaşi problemă la nivel de economisire internă, nivel care nu poate evolua semnificativ decât în timp, ca urmare a unei schimbări de mentalitate şi politici publice. De aceea este evident că odată ce aşteptăm o relansare a creditării, ea trebuie să aibă şi cerere solvabilă dar şi resurse pentru oferta pe care băncile trebuie să le găsească în mod creativ dar şi stabil”, a spus Olteanu.

El a arătat că banca centrală se află în discuţii cu Asociaţia Română a Băncilor (ARB) pentru a vedea ce modificări ar trebui aduse legislaţiei pentru ca obligaţiunile acoperite cu portofoliul de credite ipotecare să devină uhn instrument atractiv atât pentru bănci cât şi pentru clienţii acestora.

„Aşteptăm argumente care vor arăta către ce monedă trebuie orientate aceste emisiuni, care va fi modalitatea ca aceste emisiuni să fie la costuri atractive pt bănci şi clienţii băncii. Este necesar să fie supuse unei supravegherii speciale ca şi în alte ţări, şi care e acest mecanism de supraveghere?”, a continuat Olteanu.

Oficialul BNR a adăugat că este extrem de important ca publicul să fie convins că se vorbeşte despre un instrument sigur, serios, de finanţare responsabilă, avâd în vedere experienţele neplăcute din urmă cu câţiva ani, când pieţele au fost ofertate cu instrumente care priveau creditele ipotecare, dar nu semănau cu cele pe care vor să le utilizeze şi băncile din România.

La rândul său, preşedintele Alpha Bank România Sergiu Oprescu, a arătat că, având în vedere actualul portofoliu de credite ipotecare, de circa 8 miliarde de euro, şi media europeană în domeniu, prin emisiunile de obligaţiuni ipotecare ar putea fi generate resurse de 3,3 miliarde de euro.

Potrivit lui Oprescu, aceste instrumente vor putea aduce un flux semnificativ de economisre externă, dar pot reprezenta, totodată o alternativă de investire pentru fondurile dee pensii.

ARB solicită stabilirea la nivelul unui emitent a unui singur pool de credite ipotecare destinate garantarii emisiunilor de obligaţiunii, ceea ce ar duce la reducerea costurilor de administrare şi la creşterea protecţiei clienţilor.

De asemenea, băncile doresc supragarantarea emisiunilor de obligaţiuni cu scopul de oferi maximum de flexibilitate şi de a maximiza ratingul atribuit.

Instituţiile de credit doresc să aibă şi posibilitatea de a introduce în pool-ul de active suplimentare instrumente derivate, stabilite limitativ ca pondere în total active suplimentare, cu scop de hedging a riscului de dobâdă sau a riscului valutar.

O altă cerinţă de modificare legislativă vizează, stabilirea nivelelor LTV (loan-to-value) absolute şi relative a creditelor ipotecare afectate garantării obligaţiunilor, pentrua oferi flexibilitate maximă în stabilirea unui portofoliu extins de credite eligibile, cu asigurarea unei protectţii sporite a investitorilor.

Obligaţiunile ipotecare permit emitentului să-şi diversifice baza de investitori atât geografic, cât şi ca tip de investitor, iar sursa de finanţare s-a dovedit rezilientă chiar şi în vremuri de instabilitate financiară, datorită faptului că performanţa obligaţiunilor ipotecare este conectată la performanţa obligaţiunilor de stat din ţara emisiunii şi mai puţin la performanţa emitentului.

Soldul obligaţiunilor ipotecare la nivel eruopean a urcat până la 1.700 de miliarde euro la finele anului trecut, iar cei mai mari emitenţi de obligaţiuni ipotecare sunt Spania, Danemarca, Germania, Marea Britanie, Franţa şi Suedia.

În cazul celor mai mari emitenţi de obligaţiuni ipotecare ponderea obligaţiunilor ipotecare în volumul creditelor ipotecare variază de la minimum 6% în Olanda la maximum 100% în Danemarca.

România este singura ţară din UE care nu are emisiuni de obligaţiuni ipotecare.

În primele şapte luni ale acestui an, băncile mamă au redus liniile de finanţare către sucursalele din România cu 2,2 miliarde euro, de la 20,3 miliarde euro la 18,1 miliarde euro, potrivit datelor FMI, pentru ca în septembrie aceste finanţări să coboare spre 17,5 miliaarde euro.

Pasivele străine ale sistemului bancar se ridică la aproximativ 23,3 miliarde euro (17% din PIB), din care 9,4 miliarde euro devin scadente în următoarele 12 luni, inclusiv aproape 1,6 miliarde euro către deponenţi şi creditori ce nu sunt bănci-mamă.