Nevoia accentuată de economisire pentru bâtrânețe, ca și personalizarea serviciilor în funcție de cerințele consumatorilor și accelerarea digitalizării ar trebui să fie cele trei tendințe principale care să caracterizeze piețele financiare în următoare perioadă, care va fi puternic marcată de criză, consideră Leonardo Badea, viceguvernator BNR.
„Avem o situație care este marcată de crize suprapuse și de incertitudini. Criza provocată de COVID este pe final, dar impactul ei se resimte și se va resimți în continuare. În urma conflictului din Ucraina avem disfuncționalități în lanțurile de producție și distribuție, avem criză energetică, inflație și schimbări climatice. Suntem într-o perioadă a celor trei “C”. Avem conflict, criză și climate change. Și atunci trebuie să fim atenți cum ne calibrăm pozițiile, cum ne pregătim pentru ce va fi.
Atunci când vorbim de dezvoltare, vorbim despre transformarea vieții oamenilor, nu neapărat despre transformarea economiilor. Mi se pare că această idee poate fi o idee importantă (…) Dacă în 2021 am avut o creștere a economiilor globale de 6%, în 2022 economia globală și-a încetinit creșterea, ajungând la 3,2%, potrivit estimărilor FMI. La nivel european putem vorbi de “generation EU” sau de PNRR, care este parte a acestui program general. Cu toate acestea redresarea este inegală, iar tensiunile geopolitice sunt evidente”, a declarat Badea la Conferința Internațională organizată cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înființarea Insitutului de Studii Financiare (ISF).
Oficialul băncii centrale a amintit că redresarea este inegală la nivel de țări și la nivel de sectoare, iar acest lucru poate accentua problemele unor anumite categorii de populație. În acest context, digitalizarea va avea un important rol pozitiv.
Digitalizarea, catalizator pentru procesul de integrare în economie
„Din tot acest tablou, ne rămâne integrarea tehnologiei digitale, care apare în toate aspectele vieții noastre sociale. Pandemia de COVID a catalizat acest proces și are loc o accelerare. Sistemul financiar are în față un an 2023 dificil, dar trebuie să recunoaștem că și-a îmbunătățit reziliența și ca urmare a faptului că el s-a pregătit, după perioada de criză din 2007-2009. Trendurile care vor persista sunt, după părerea mea, o nevoie accentuată de economisire, de o personalizare a serviciilor în funcție de nevoile consumatorilor și o cerere tot mai mare pentru servicii financiare digitalizate”, a mai arătat Badea.
Potrivit acestuia, modelul ce va fi urmat în următoarea perioadă este cel al economiei circulare.
„A devenit deja o necesitate accelerarea către o economie circulară, cu reducerea emisiei de carbon. Aici sectorul financiar va juca un rol important în promovarea finanțării durabile. Importanța educației financiare este evidentă. Sunt organisme europene care prioritizează acest fenomen. Agenda 2030 ONU stabilește educația financiară de calitate ca o prioritate și ca un vector pentru reducerea inegalității sociale. Creșterea efortului pentru educație financiară este argumentat de foarte multe lucruri.
Au fost studii care au demonstrat o legătură între stabilitatea financiară. Nu în ultimul rând, vorbim de o modificare de paradigmă. Avem tradiție versus inovare. Sunt din ce în ce mai multe mari companii și platforme big tech care își măresc prezența în domeniul financiar. Sunt servicii noi oferite de aceste platforme și există servicii oferite împreună cu băncile. Toate acestea au un impact deosebit asupra vieții oamenilor. În acest moment, poți să benficiezi de posibilitatea de a apela la servicii și produse financiare fără să apelezi la o societate bancară. Există însă și segmente de populație mai puțin familiarizate cu progresele tehnologice și atunci sunt expuse riscului de excludere financiară. Suntem obligați să le dăm posibilitatea de a accesa produsele financiare și, în plus, să înțeleagă aceste produse pentru a le putea utiliza correct”, a concluzionat viceguvernatorul BNR.